Problema Validității Actelor

6. problema validitatii actelor juridice asupra mostenirii

Oprirea pactelor asupra unei mosteniri nedeschise, viitoare

Codul civil nu reglementeaza în mod unitar problematica pactelor asupra unei mosteniri nedeschise. Interzicerea lor rezulta însa clar din doua texte inserate în sectiunea consacrata obiectului conventiilor si, respectiv, renuntarii la mostenire.

Astfel potrivit art. 965 alin. 2 „nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa, nu se pot face învoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimtamântul celui a carui succesiune este în chestiune”. Iar potrivit art. 702 C. civ. „nu se poate renunta la succesiunea unui om în viata, nici nu se pot înstraina drepturile eventuale ce s-ar putea dobândi asupra succesiunii”.

Rezulta ca prin pact asupra unei mosteniri viitoare, interzis de lege, se întelege orice contract sau act unilateral prin care se renunta la o mostenire viitoare, nedeschisa la data încheierii lui, sau se înstraineaza drepturile eventule ale uneia dintre parti din acea mostenire.

Asemenea pacte sunt interzise indiferent ca sunt privitoare la mostenirea unei terte persoane sau la mostenirea unuia dintre contractanti si indiferent daca renuntarea sau înstrainarea se face cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. Interdictia se justifica prin ideea ca pactul asupra mostenirii nedeschise poate trezi dorinta mortii (votum mortis) celui care va lasa mostenirea, iar daca este si el parte contractanta se contravine si principiului revocabilitatii dispozitiilor pentru cauza de moarte .

Pentru ca actul sa intre sub incidenta prohibitiei legale ca pact asupra unei mosteniri viitoare el trebuie sa aiba ca obiect drepturi asupra unei mosteniri, mostenirea în cauza sa nu fie deschisa si pactul sa nu fie permis în mod exceptional de lege.

Pactul sa nu fie privitor la mostenire. Daca nu sunt vizate drepturi succesorale, pacta de succedendo sau pacta de no succedendo, pactul este valabil, chiar daca realizarea obligatiei atârna de viata unei persoane, constituind o conditie sau un termen, ca modalitatea a actului juridic. În acest sens, art. 825 C. civ. prevede expres posibilitatea stipularii reîntoarcerii conventionale a bunurilor donate pentru cazul când donatarul ar muri înainte de donator sau pentru cazul de pre-deces al donatarului si al descendentilor lui. O asemenea stipulatie este valabila, deoarece bunurile reintra in patrimoniul donatorului în virtutea contractului de donatie, iar nu ca titlu de mostenire.

Daca pactul vizeaza mostenirea, el poate avea ca obiect patrimoniul succesoral, universalitatea mostenirii sau cota, parte din universalitate, ori bunuri determinate din mostenire. În toate cazurile pactul este interzis pentru ca are ca obiect un drept succesoral eventual, care nu se stie daca se va naste si va deveni actual la data deschiderii mostenirii, fiind posibil ca renuntatorul la dreptul succesoral viitor sau dobânditorul acestui drept sa fie decedat în acest moment, iar bunul determinat care formeaza obiectul pactului (daca este cazul) sa nu intre în alcatuirea patrimoniului succesoral .

Mostenirea sa nu fie deschisa . Pentru ca pactul sa intre sub incidenta prohibitiei legale, el trebuie sa aiba ca obiect o mostenire nedeschisa.

Data deschiderii mostenirii, în raport de care se analizeaza anterioritatea pactului, se stabileste în baza unui criteriu obiectiv, data prevazuta în actul de deces, respectiv data stabilita de instanta ca fiind aceea a mortii, în cazul declararii judecatoresti a mortii.

Daca pactul a fost încheiat dupa data mortii stabilita prin hotarârea instantei, ramâne valabil, chiar daca data fixata este ulterior rectificata sau hotarârea este anulata. Aprecierea pactului ca fiind asupra unei mosteniri nedeschise trebuie sa se faca în raport de datele obiective existente în momentul încheierii actului. În caz contrar, pactul s-ar putea dovedi prohibit .

Pactul sa nu fie permis în mod expres (exceptional) de lege. De exemplu, este valabila conventia prin care asociatii stipuleaza ca societatea civila va continua cu mostenitorii asociatului decedat, sau dupa satisfacerea mostenitorilor, între asociatii ramasi în viata (art. 1526 C. civ.). Tot astfel, este valabila împarteala pe ascendent facuta prin donatie (act între vii, cu efecte si post mortem) daca s-au respectat conditiile de fond ti de forma prevazute de lege (art. 794-799 C. civ.)