Persoana juridică - identificare, capacitate civilă, reorganizare

1. Introducere

Persoanele juridice apar in circuitul civil ca purtatoare de drepturi si obligatii, alaturi de persoanele fizice. Persoana juridică (sau persoana morală) reprezintă un subiect colectiv de drept, adică un colectiv de oameni, care, respectand cerințele legale de fond si de formă pentru constituirea sa, este titular de drepturi subiective si obligatii civile. Persoana juridică este orice organizație care are o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu afectat realizării unui anume scop in acord cu interesul obștesc.

Persoana juridică este un subiect de drept creat de legiuitor prin ficțiune in scopul de a permite colectivelor de indivizi să se manifeste in raporturile juridice similar unei persoane fizice. Persoana juridică este acea entitate caracterizată prin organizare si patrimoniu proprii, recunoscute in scopul exercitării drepturilor subiective civile si asumării obligațiilor corelative conferite de lege.

Codul civil reglementeaza persoanele juridice in Titlul IV Persoana juridica, art 187-257. Reglementari privitoare la persoana juridica gasim in Legea nr 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial nr 126-127 din 17 noiembrie 1990 si republicata in Monitorul Oficial nr 1066 din 17 noiembrie 2004.

2. Identificarea persoanei juridice

Prin identificarea persoanelor juridice intelegem institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza mijloacele si atributele de individualizare a persoanelor juridice, dat putem folosi si un al doilea sens, prin care sa intelegem atribute de identificare: denumirea, sediul, nationalitatea, contul bancar, marca, emblema, codul fiscal, telefonul, telexul, faxul etc.

Identificarea persoanei juridice este o necessitate permanenta, din momentul infiintarii si pana la incetarea ei. Importanta identificarii isi evidentiaza valentele in privinta capacitatii juridice a persoanei (nationalitate, sediu), in privinta competentei jurisdictionale (sediu), a solutionarii operative a tuturor aspectelor legate de incheiere si executare a actelor juridice.

Ca si in cazul persoanelor fizice, din punct de vedere al naturii juridice, atributele de identificare a persoanei juridice fac parte din categoria drepturilor personale nepatrimoniale.

Atributele de identificare prezinta urmatoarele caractere juridice, specifice categoriei de drepturi de care apartine:

- opozabilitatea erga omnes, fiind drepturi absolute, sunt opozabile tuturor;

- inalienabilitatea, nu pot fi cesionate prin acte juridice; titularul acestor drepturi nu poate renunta la ele;

- imprescriptibilitatea, sunt imprescriptibile, atat sub aspect extinctiv, cat si sub aspect achizitiv

- personalitatea, sunt intim legate de persoana titularului lor;

- universalitatea.

Toate persoanele juridice au dreptul la atributele de identificare, cum sunt: denumirea, sediul, firma, contul bancar, codul fiscal etc. Reglementarea legala a elementelor de identificare a persoanelor juridice o gasim in Capitolul IV Identificarea persoanei juridice din Cartea I a Codului civil, in art 225-231.

Denumirea persoanei juridice

Persoana juridică se identifică in circuitul civil de alte subiecte ale raporturilor juridice inclusiv de alte persoane juridice prin denumirea sa, care constă din grupul de cuvinte stabilit de lege pentru forma respectivă. Denumiea fiind un atribut al personalității, stabilirea ei isi produce efecte de la data cand persoana juridica dobandeste capacitatea de a avea drepturi si obligatii.

Sediul persoanei juridice

Sediul este atributul de identificare prin aratarea unui loc stabil care individualizeaza persoana juridica in spatiu. Conform art.227 din Codul civil, “Sediul persoanei juridice se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului.”

Sediul persoanei juridice poate fi clasificat dupa cum urmeaza:

i) in raport cu importanta locului unde isi desfasoara activitatea organele de conducere ale persoanei juridice, se disting:

a) sediul principal - locul unde functioneaza organelle de conducere ale persoanei juridice

b) sediul secundar - locul unde functioneaza organul de conducere al subunitatilor persoanei juridice (fabrica, sucursala etc)

ii) in raport cu teritoriul tarii unde se afla, sediul poate fi:

a) sediul in tara

b) sediul in strainatate.

Aceasta diferentiere prezinta importanta, mai ales in materia raporturilor juridice de drept comercial

international si de drept international privat.

iii) in functie de caracterul sau, sediul se clasifica in:

a) sediu de drept comun (legal)

b) sediu conventional (ales).

Sediul legal este obligatoriu si se stabileste conform art. 227 din Codul civil, sediul conventional este facultative si se stabileste cu acordul partilor.