Obligatia solidara este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte care prezinta partcularitatea ca oricare creditor solidar poate cere plata in intregime a datoriei sau oricare debitor solidar este tinut sa execute intreaga prestatie la care are dreptul creditorul . Obligatiile solidare sunt reglementate in art. 1034-1056 Cod civil. Ele fac parte din categoria obligatiilor indivizibile, in sensul larg al cuvantului, solidaritatea fiind o modalitate care impiedica diviziunea creantelor si datoriilor. Solidaritatea poate fi activa, cand exista mai multi creditori solidari, sau pasiva, adica intre doi sau mai multi debitori. 1. Solidaritatea activa. Art. 1034 C. civ. prevede: ,,Obligatia este solidara intre mai multi creditori, cand titlul creantei da anume drept fiecaruia din ei a cere plata in tot a creantei si cand plata facuta unuia dintre creditori libereaza pe debitor". Prin urmare, solidaritatea activa consta in aceea ca oricare creditor solidar are dreptul sa ceara debitorului comun plata intregii creante datorate, iar executarea in totalitate a prestatiilor de debitor catre numai unul dintre creditori il libereaza de datorie fata de toti creditorii. Solidaritatea activa poate lua nastere numai dintr-un act juridic, contract sau testament. In raporturile dintre creditori solidari si debitorul comun, obligatia solidara produce urmatoarele efecte: a) Oricare creditor poate pretinde debitorului plata integrala a datoriei, care il libereaza pe debitor fata de toti creditorii comuni. b) Debitorul poate plati datoria, la alegerea sa, oricarui creditor, atata timp cat nu a fost chemat in judecata de catre unul dintre ei . Daca a fost chemat in judecata, debitorul poate face valabil plata numai creditorului sau sau creditorilor reclamanti. In raporturile dintre creditorii solidari, efectele obligatiei solidare rezulta din dispozitia art. 1038, C. civ., care prevede regula potrivit careia: ,,Creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, in toate actele care pot avea efect conservarea obligatiei". Din aceasta regula, rezulta urmatoarele efecte: a) Daca un creditor solidar pune in intarziere pe debitor sau intrerupe prescriptia, aceasta profita si celorlalti creditori. b) Daunele moratorii cerute debitorului de catre unul dintre creditori profita si celorlati. c) Fiecare creditor poate primi plata datoriei in intregime si sa dea debitorului chitanta liberatorie. d) Nici unul dintre creditori nu poate face singur acte de dispozitie - novatie, remitere de datorie, dare in plata - cu privire la intreaga creanta, fara consimtamantul celorlalti. Eventualele acte de dispozitie facute de unul dintre creditori vor fi inopozabile celorlalti. e) Daca unul dintre creditori a obtinut o hotarare judecatoreasca, efectele acesteia vor profita si celorlalti in cazul in care este favorabila reclamantului. Efectele nefavorabile creditorului urmaritor nu vor fi opozabile celorlati creditori. f) Creditorul solidar care a incasat intreaga creanta este obligat s-o imparta cu ceilalti, proportional cu partile ce li se cuvin. Daca cota-parte ce se cuvine fiecaruia nu a fost determinata, creanta se repartizeaza in mod egal intre creditori. Cazurile de solidaritate activa sunt foarte rare in practica deoarece nu prezinta interes .
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
