Îmbinarea normelor interne și celor internaționale pentru apărarea intereselor persoanelor în cadrul unui litigiu

Standardele internationale de munca, in special de importanta universala,adoptate de ONU si OIM inglobeaza practica juridica internationala.Aceste norme minutios studiate,imprumutate , aplicate in practica drept etalon in lumea civilizata, reprezinta un fel de cod international al muncii.

Conform art.8 al Constitutiei Republicii Moldova , principiile si normele recunoscute ale dreptului international si contractele internationale ale Republicii Moldova constituie o parte din sistemul dreptului, luindu-se in vedere ca contractele internationale ,semnate si ratificate de Republica Moldova , au prioritate fata de legislatia interna (printre actele internationale ratificate de Republica Moldova ce contin norme cu privire la dreptul muncii cele mai importante sint Pactul cu privire la drepturile omului al ONU si peste 50 de conventii adoptate de OIM).

Reiesind din aceasta particularitate, putem face concluzia ca o parte din Codul international al muncii ce include norme si principii recunoscute ale dreptului international, precum si conventiile si alte acte normative internationale de munca , care-s ratificate de Republica Moldova , capata o importanta primordiala in elaborarea legislatiei nationale, urmind sa fie aplicate de catre instantele de judecata si alte organe de stat concomitent cu legislatia interna, si mai mult decit atit, daca Republica Moldova a incheiat un contract international in care sint stabilite alte norme, decit cele prevazute de legislatia interna, atunci normele contractului international au drept de prioritate.La aceasta mai trebuie adaugat ca , in conformitate cu art. 4 din Constitutia Republicii Moldova si in corespundere cu contractele internationale incheiate de catre Republica Moldova, fiecare cetatean are dreptul sa se adreseze in organele internationale cu privire la apararea drepturilor si libertatilor omului, daca in interiorul statului sint epuizate toate modurile de aparare a lor.

Astazi se pot evidentia urmatoarele tendinte in influentarea standardelor de munca internationale asupra legislatiei muncii in Republica Moldova:

1-folosirea directa a actelor internationale in textele legilor;

2-includerea normelor internationale in cazul ratificarii lor de Republica Moldova;

3-realizarea cerintelor actelor internationale ratificate si neratificate prin editarea actelor corespunzatoare ale legislatiei interne.

Aceasta face necesara studierea reglementarilor dreptului muncii international, si indeosebi a normelor internationale de munca.Ultimele trebuie studiate ca un izvor important in elaborarea normelor dreptului muncii al Republicii Moldova , deschizind perspective noi pentru perfectionarea in continuare a legislatiei muncii nationale.Normele internationale extind drepturile cetatenilor Moldovei,consolideaza legislatia noastra in ramura dreptului muncii, amelioreaza si intensifica activitatea de drept al legislatorului.

Una din sarcinile principale ale Organizatiei Internationale a Muncii a fost, inca de la crearea sa, imbunatatirea conditiilor de munca si viata prin constituirea unui cuprinzator cod de legi si practici.Se poate spune , astfel, ca OIM a creat dreptul international al muncii prin cele 188 conventii si 199 recomandari adoptate pina in 2008.

Conventiile OIM sunt instrumente juridice ce reglementeaza unul sau altul dintre aspectele administrarii fortei de munca, ale bunastarii sociale sau ale drepturilor omului.Ratificarea unei conventii implica o dubla obligatie din partea unui stat membru:ea este un angajament de a aplica prevederile conventiei respective si, in acelasi timp, indica disponibilitatea statului ratificant de a accepta masurile de supraveghere internationala specifice organizatiei.

Recomandarile adoptate de catre OIM sunt instrumente juridice similare conventiilor, nefiind insa supuse ratificarii si cuprinzind orientari mai detaliate.Ele nu au, asadar, forta juridica, ci ofera un model si un stimul pentru legislatia si practica tarilor membre.De regula , o data cu o conventie se adopta o recomandare corespondenta.

Conventiile si recomandarile sunt adoptate dupa ce obtin doua treimi din voturile Conferintei Internationale a Muncii.Ele sunt definitivate la capatul unui proces ce incepe cu studiul comparativ al legislatiei si practicii in statele membre si continua cu analiza proiectelor instrumentelor normative internationale de catre BIM ,guverne, sindicate, patronate, precum si de catre o comisie speciala tripartita instituita in timpul Conferintei Internationale a Muncii.

Dat fiind ca normele OIM se adreseaza unor tari cu structuri sociale foarte diversificate, mai mult sau mai putin dezvoltate din punct de vedere economic,au fost concepute o serie de formule menite sa permita unui numar cit mai mare de state sa asigure in mod progresiv nivelul de protectie dorit.Astfel, se ofera posibilitatea acceptarii doar a anumitor sectoare de activitate, categorii de muncitori sau anumitor regiuni ale tarii din cimpul de aplicare a conventiei.Mai trebuie amintite, in acest sens, „clauzele de aplicare graduala” care permit de a ridica in mod progresiv nivelul de aplicare sau de largire a cimpului de protectie. De asemenea, in unele situatii sunt adoptate conventii care se limiteaza la enuntarea principiilor fundamentale, norme mai precise si mai detaliate figurind in recomandari complementare. Mai amintim posibilitatea oferita de unele conventii de a alege solutii diferite pentru a rezolva o problema , ca si supletea prevazuta in metodele de aplicare.

Totusi, trebuie subliniat ca asemenea clauze de aplicare graduala nu pot fi incluse in conventiile privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

In sistemul OIM sunt cunoscute si asa-numitele conventii „promotionale” prin care statele se angajeaza , in momentul ratificarii, sa atinga obiectivele enuntate, dar prin metode care, in mare parte, sunt lasate la discretia lor, ca si, de altfel, calendarul masurilor ce urmeaza a fi aplicate.