Efectul nulității actului juridic civil

Legislatia noastra nu cuprinde o definitie a nulitatii, totusi am desprins din literatura de specialitate o definitie care mi s-a parut elocventa : nulitatea consta în lipsirea de efecte juridice a actului judic civil încheiat cu încalcarea dispozitiilor legale. Nulitatea intervine in cazul in care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului juridic civil. Lasa neatinse efectele actului juridic civil care nu contravin dispozitiilor legale.

Deci, nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.

Spre exemplu, legea declara inalienabile bunurile care se afla in domeniul public al statului (de interes national) si al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local). Aceasta inseamna ca ele nu pot fi instrainate. Ca urmare, orice act juridic prin care s-au vandut sau donat bunuri publice este lovit de nulitate, deoarece la incheierea lui s-au nesocotit prevederile legii. Ca urmare, se va considera ca el nu a fost nicicand incheiat, iar bunul public respectiv nu a parasit niciodata patrimoniul statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.

FUNCTIILE NULITATII

Functia preventiva -consta in aceea ca partile, stiind ca incalcarea prevederilor legii atrage nulitatea actului incheiat, vor incheia actul cu respectarea conditiilor de validitate ale acestuia, pentru a-l feri de nulitate;

Functia inhibitiva- consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate.

Functia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii.

Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri.

DELIMITAREA NULITATII

Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil precum ar fi :

A. rezolutiunea

B. rezilierea

C. caducitatea

D. revocarea

E. inopozabilitatea.

A. NULITATE-REZOLUTIUNE. Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juridic dintre ele.

Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate.

Rezolutionarea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic, cu executare uno-ictu , dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.

Asemanari :

o ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil

o ambele produc efect retroactive

o ambele sunt, in principiu, juridiciare, deoarece presupun o hotarare a organului de jurisdictie competent

Deosebiri :

o daca nulitatea presupune un act nevalabil, rezolutiunea presupune un act valabil incheiat

o daca nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, rezolutiunea priveste doar contractele sinalagmatice cu executare uno-ictu

o daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului incheierii actului, la rezolutiune, cauza ( neexecutarea culpabila de catre una dintre parti ) este ulterioara momentului incheierii

B. NULITATE-REZILIERE. Rezilierea este incetarea-desfacerea unui contract sinalogmatic, cu executarea succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. Intre nulitate si reziliere exista ,in esenta, aceleasi asemanari si deosebiri ca in cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele, de data aceasta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.

C. NULITATE-CADUCITATE. Caducitatea este o cauza de ineficacitate constand in faptul ca lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare incheierii sale si independent de vointa autorului actului.

Asemanari :

o ambele sunt cazuri de ineficacitate

Deosebiri :

o daca nulitatea presupune un act nevalabil, caducitatea presupune un act valabil

o daca nulitatea retroactiveaza, caducitatea produce efecte numai pentru viitor, deoareca pentru trecut nu s-au mai produs nici un fel de efecte ale actului

o daca nulitatea presupune cauze contemporane incheierii actului, caducitatea presupune o cauza ulterioara incheierii si straina de vointa autorului actului