INTRODUCERE.1 Capitolul I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EFECTELE SPECIFICE A CONTRACTULUI SINALAGMATIC.3 Capitolul II. EXCEPTIA DE NEEXECUTARE A CONTRACTULUI SINALAGMATIC (exceptio non adimpleti contractus) ? 1. Notiune. Temiei juridic. Aplicatii practice.5 ? 2. Conditiile, efectele si calificarea juridica exceptiei de neexecutare a contractului .6 Capitolul III. REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTULUI ? 1. Notiunea si felurile rezolutiunii .9 ? 2. Rezolutiunea judiciara si domeniul ei de aplicare .11 ? 3. Conditiile exercitarii actiunii in rezolutiune .15 ? 4. Efectele rezolutiunii contractului .20 4.1. Efectele rezolutiunii intre partile contractante. 20 4.2. Efectele rezolutiunii fata de terti .22 ? 5. Rezilierea contractelor sinalagmatice .22 Capitolul IV. RISCUL CONTRACTULUI ? 1. Problematica riscului ipotezele suportarii riscului .24 ? 2. Ipotezele suportarii riscului .25 INCHEIERE .28 BIBLIOGRAFIE.30
Orice analiza privitoare la cauzele de ineficacitate a contractelor, indiferent ca sunt avute in vedere domeniul de aplicare a acestora, conditiile sau consecintele pe care le produc, trebuie sa porneasca de la definirea conceptului de "ineficacitate a contractelor". La randul sau, notiunea de "ineficacitate a contractelor" isi determina sensul in functie de acceptiunea data conceptului de "efecte". Ceea ce ne intereseaza aici este insa faptul ca legiuitorul foloseste doi termeni: "puterea actului", atunci cand se refera la raporturile dintre parti si, dupa caz, succesorii universali si cu titlu universal, respectiv "efectul actului", atunci cand priveste raporturile fata de terti. Cu referire la aceasta din urma, se observa ca notiunea de "efecte" nu mai corespunde acceptiunii date de principiul relativitatii efectelor contractului, astfel cum l-am evocat mai sus, ci acelui principiu care, fara a se contrapune primului, se situeaza in logica lui completare: principiul opozabilitatii contractului fata de terti. Ori de cate ori se aduce in primplan distinctia dintre contractele sinalagmatice si contractele unilaterale se evidentiaza ca principal interes al acestei distinctii aplicabilitatea, in cazul celor dintai, a unor efecte specifice, si anume exceptia de neexecutare, rezolutiunea/rezilierea si riscul contractului. S-a pus problema daca rezolutiunea/rezilierea nu s-ar aplica si contractelor unilaterale. Ca argument formal pentru un raspuns pozitiv, ar putea fi invocat Codul Civil al Republicii Moldova, potrivit caruia "conditia rezolutorie este subinteleasca totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cand una din parti nu indeplineste angajamentul sau". Aceasta ar putea sa insemne ca, in ultima instanta printr-un pact comisoriu inserat in contractul unilateral, incidenta rezolutiunii ar fi asigurata. Pe de alta parte, unii autori au observat ca neexecutarea culpabila a obligatiilor ce incumba debitorului din contractul unilateral ar justifica dreptul creditorului de a pretinde revenirea anticipata la situatia anterioara. [2] Efectul imediat al oricarui contract este acela de a da nastere unor drepturi si obligatii in acest sens se vorbeste de pu!terea obligatorie a contractului. Intrata in circuitul raporturilor civile obligatia apare ca un raport juridic intre subiecte determinate, fiecarui subiect revenindu-i drepturi ori indatoriri sau, dupa caz, concomitent, atat drepturi, cat si indatoriri, De altfel, in linii mari, toate obligatiile, indiferent ca s-au nascut din acte juridice sau din fapte juridice, se comporta in acelasi fel si produc aceleasi efecte de ordin general. Principiile unitare care cirmuiesc comportamentul acestor obligatii, indife!rent de izvorul lor, ne determina sa cercetam obligatia ca atare, privita in ea insasi, si, cu deosebire, in efectele ce-i sunt specifice, intr-un capitol separat, dupa examinarea tuturor izvoarelor obligatiilor. Vom examina in continuare efectele specifice a con!tractului si anume a contractului sinalagmatic - a puterii sale obligatorii - privind contractul ca pe un izvor de obligatii de sine statator. Trasatura specifica a contractelor sinalagmatice consta in caracterul reciproc si interdependent al obligatiilor asumate de partile contractante. Asadar, fiecare parte are, in acelasi timp, fata de cealalta parte, dubla calitate: de debitor si creditor. [4] Obligatia ce revine uneia din parti isi are cauza juridica in obligatia corelativa a celeilalte parti. De aceea, in contractele sinalagmatice, obligatiile celor doua parti, nu pot fi concepute una fara cealalta, ele sunt interdependente. Capitolul I Consideratii generale privind efectele juridice a contractului sinalagmatic Principiul reciprocitatii si interdependentei obligatiilor in contractele sinalagmatice nu este prevazut expres si direct de Codul civil, el prevede posibilitatea de a cere rezolutiunea contractului in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una din parti, intr-o astfel de ipoteza, cealalta parte nu poate fi tinuta sa execute obligatia sa corelativa, fiindca in contractele sinalagmatice obligatiile partilor sunt interdependente. [2] In contractele sinalagmatice, obligatiile fiecarei parti contractante instituie cauza obligatiilor celeilalte parti, neexecutarea prestatiei promise, din orice motive - culpa debitorului ori cazuri de forta majora - produce urmatoarele efecte sau consecinte speciale:
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
