I. SCURT ISTORIC In cadrul legii noastre civile actuale, sotul supravietuitor se bucura de importante drepturi in succesiunea sotului sau predecedat, chiar in concurs cu clasa descendentilor. Dar, aceas!ta este rezultatul unei reforme recente. Codul civil, in forma sa primitiva, urmand o lunga traditie, era mult mai zgarcit cu sotul ramas in viata . I.1. Dreptul roman clasic In dreptul roman clasic, sotul supravietuitor in temeiul acelei bonorum possesio unde vir et uxor (posesiunea bunurilor de sotul si sotia lui), create de pretor, mostenea intreaga succesiune a sotului defunct, insa numai in lipsa oricarui alt mostenitor, inaintea fiscului. Mai tarziu, sub influenta crestinismului, in perioada dreptu!lui bizantin, Autentica Praeterea, extrasa din Novella 117, acorda vaduvei sarace a patra parte din mostenirea barbatului in afara de situatia cand venea in concurs cu mai mult de trei copii. In sfarsit, Novella 53 acorda barbatului supravietuitor sarac aceleasi drepturi ca si vaduvei sarace . I.2. Codul Ipsilanti Cat priveste vechile noastre legiuiri, Codul Ipsilanti (1780) atribuia sotului ramas in viata, fara deosebire intre barbat si femeie, un drept de mostenire in averea celuilalt sot, in concurs cu rudele acestuia, fara a fi nevoie ca sotul supravietuitor sa fie sarac. Sub conditia de a fi avut copii, femeia primea, in concurs cu acestia, o portie de copil in uzufruct, pentru hrana vietii, iar barbatul o treime. Daca din casatorie nu se nascusera copii, femeia isi lua inapoi numai zestrea si darurile propter nuptias, iar barbatul asternutul patului si calul de ginere . I.3. Codul Caragea Potrivit Codului Caragea, femeia supravietuitoare mostenea, in concurs cu copiii, uzufructul unei portiuni virile, iar in concurs cu alte rude - 1/6 din toata proprietatea, insa numai in cazul cand casatoria a durat 10 ani. In lipsa de rude, intreaga mostenire se cuvenea sotiei . I.4. Codul lui Andronache Donici Codul lui Andronache Donici reproducea Novella 117, adica acorda vaduvei neinzestrate si sarace un sfert din mostenire din toata proprietatea, cand erau mai putin de 4 copii, iar in caz contrar, o parte de copii . I.5. Codul Calimah Codul Calimah se inspira din Novella 53. Acesta recunostea sotului supravietuitor, fara distinctie de sex, dreptul la o portiune in uzufruct, sub conditia ca, daca este bogat, sa nu se recasatoreasca. Femeile bogate, care nu au adus zestre si barbatii bogati, care nu au adus daruri de nunta, nu se bucurau de acest drept. Femeia saraca, care avea maxim 3 copii de la defunctul ei sot, primea in uzufruct, o parte din averea lui; iar daca avea mai multi copii, o portiune virila. In prezenta copiilor dintr-o casatorie precedenta, aceste drepturi erau atribuite din toata proprietatea. In lipsa de succesibili, averea se mostenea de sotul supravietuitor, daca sotii au trait nedespartiti pana la moarte . I.6. Codurile civile Codul civil a imprumutat si in aceasta materie sistemul atat de criticat al Codului Napoleon. Asadar, legea cheama pe sotul supravietuitor, in calitate de succesor neregulat, la intreaga succesiune a sotului defunct, insa numai inaintea Statului si dupa ultima ruda de sange . In sistemul primitiv al Codului nostru civil, un simplu colateral al gradului al XXII-lea inlatura asadar, de la mostenire, pe tovarasul de viata al defunctului. Aceasta situatie succesorala defavorabila s-ar fi datorat, in Codul francez, unei simple greseli materiale. In cursul discutiilor de la Consiliul de Stat, Malleville a cerut sa se acorde o pensiune sotului supravietuitor, daca acesta era sarac. Treilhard a raspuns ca unul din articolele proiectului ii acorda uzufructul unei treimi din bunurile lasate de sotul predecedat. Cererea lui Malleville a fost respinsa, fara alta cercetare, desi textul invocat acorda un uzufruct descendentilor, iar nu sotului. Se considera ca autorii Codului Na!poleon au lucrat sub influenta Legii din Nivose anul II, care cuprindea o dispozitie asemanatoare. Pe de alta parte, grija de a pastra bunurile in familia de unde proveneau nu a fost in preocuparile lor. De asemenea, este probabil ca ei au considerat ca, prin mijlocirea conventiilor matrimoniale sau a testamentului, fiecare dintre soti putea sa asigure traiul celuilalt, in cazul mortii sale.
1. Cod Civil; 2. Codul Familiei; 3. Legea nr. 319/1944; 4. MIHAIL ELIESCU - Curs de succesiuni, Ed. Hmuanitas Bucuresti 1997; 5. MIHAIL ELIESCU - Mostenirea si devolutia ei; 6. RAUL PETRESCU - Drept succesoral, Ed. Oscar Print.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
