Dreptul Subiectiv de Optiune Succesorala

Cuprins referat Cum descarc?

CAPITOLUL.I pag.1
1. Dreptul subiectiv de optiune succesorala pag. 1
1.1. Notiune pag.1
1.2. Scurt istoric pag.2
1.3. Subiectele dreptului de optiune succesorala pag.4
CAPITOLUL. II pag. 8
2. Exercitiul dreptului subiectiv de optiune succesorala pag.8 
2.1. Actul juridic de optiune succesorala pag.8
2.1.1. Notiune pag.8
2.1.2. Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala pag.8
2.1.3. Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala. pag.11
2.1.4. Viciile vointei in cazul actului de optiune pag.13
2.2. Prescriptia dreptului de optiune succesorala pag.18
2.2.1. Prevederile legale in materie pag.18
2.2.2.Probleme juridice privitoare la aplicarea art.700 din C.Civil.pag.19
2.2.3. Natura juridica a termenului prevazut de art.700 C.Civ.
si domeniul sau de aplicare pag.20
2.2.4 Momentul inceperii curgerii termenului de optiune pag.22
2.2.5.Problema abrogarii tacite a alin.2 al art. 700 din Codul Civil pag.24
2.2.6. Efectele implinirii termenului de prescriptie a optiunii succesorale pag.25
CAPITOLUL III pag.27
3. Acceptarea pura si simpla a succesiunii pag.27
3.1 Notiune. Feluri pag.27
3.1.1. Acceptarea pura si simpla voluntara pag.28
3.1.2. Acceptarea pura si simpla fortata pag.32
3.2. Efectele acceptarii pur si simple pag.34
CAPITOLUL IV pag.36
4. Acceptarea sub beneficiul de inventar pag.36
4.1. Notiuni generale pag.36
4.2 Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar pag.37
4.3.Formele cerute pentru acceptarea sub beneficiu de inventar pag.38
4.4. Cazurile in care acceptarea sub beneficiu de inventar este obligatorie pag.39
4.5. Incetarea beneficiului de inventar pag.40
CAPITOLUL V pag.42
5. Renuntarea la succesiune pag.42
5.1. Notiune pag.42
5.2. Conditiile de forma ale renuntarii pag.43
5.3. Efectele renuntarii pag.45
5.4. Retractarea renuntarii pag.47
5.5. Efectele retractarii pag.49
CAPITOLUL VI pag.51
6. Practica judiciara pag.51
CAPITOLUL V II pag. 59
7. Concluzii pag.59 
Bibliografie pag.61


Extras din referat Cum descarc?

Capitolul I
1. Dreptul subiectiv de optiune succesorala
1.1. Notiune
In principiu, moartea unei persoane face ca patrimoniul acestuia sa se transmita la mostenitorii sai legali sau testamentari, nefiind de conceput ca un patrimoniu sa ramana vreun moment fara titular.
Persoanele convocate la o mostenire deschisa au dreptul de a accepta acea mostenire sau de a renunta, deci de a nu primii mostenirea. Prin urmare, numai in urma optiunii subsecvente mortii lui de cujus a celor cu vocatie la mostenirea deschisa se poate stii cu exactitate cine va culege efectiv mostenirea si in ce proportie.
In esenta, optiunea succesorala este acel drept subiectiv, nascut la data decesului persoanei despre a carei mostenire este vorba, in persoana succesibililor acesteia, care consta in dreptul de a alege intre acceptarea succesiunii - pura si simpla sau sub beneficiu de inventar - sau renuntarea la aceasta si care se exercita in anumite conditii prevazute de lege 
Dreptul de acceptie succesorala este nedespartit, legat de dreptul de mostenire. Prin urmare, daca succesibilul moare inainte de a fi optat, dreptul sau de optiune trece, daca nu s-a stins prin prescriptie, asupra propriilor mostenitori, facandu-se in acest sens aplicarea dispozitiilor art. 692-693 C. civil.
1.2. Scurt istoric
Dreptul de optiune succesorala a fost reglementat in mod diferit in functie de epoca in care se facea reglementarea.
Astfel in vechiul drept indian acceptarea succesiunii era obligatorie pentru o anumita categorie de mostenitori - copii lui de cujus - ce nu (puteau) dispuneau de dreptul de optiune succesorala, deci nu puteau accepta un beneficiu de inventar cu repudierea mostenirii primite de la parintele lor. Aceasta situatie avea o motivatie foarte puternica la epoca respectiva: datoriile parintelui trebuiau platite cu orice pret. Celelalte categorii de mostenitori beneficiau de dreptul de optiune succesorala. 
La vechii atenieni se intalneau situatii asemanatoare cu cea din dreptul indian, copii neputand sa repudieze mostenirea parintelui lor. Astfel copii trebuiau sa plateasca datoriile parintelui lor in special pe cele pe care parintele le facuse fata de fisc.
In dreptul roman, la moartea lui pater familias (seful de familie) mostenirea se transmitea fie de catre mostenitorii legali, fie de cazul in care seful de familie facuse testament catre mostenitorii testamentari.
In general, mostenitorul care avea dreptul la succesiune, fie in temeiul legii, fie al testamentului, putea sa accepte sau sa renunte la mostenirea respectiva. Din punctul de vedere al acceptarii mostenirii, mostenitorii se imparteau in 3 categorii: heredes sui et necesari, heredes necesarii si heredas extranei sau voluntarii.
Exista o categorie de mostenitori ce nu puteau repudia mostenirea: heredes necesarii (mostenitori necesari). Acestia erau de 2 feluri:
a) heredes sui et necesari - mostenitori care se aflau sub puterea sefului de familie si care deveneau la moartea acestuia sui iuris (independenti). Aceasta independenta era relativa, deoarece heredes sui nu dispunea de dreptul de optiune succesorala trebuind sa accepte succesiunea pur si simplu, exceptand acceptarea sub beneficiul de inventar. Motivatia era data de situatia creata inainte de moarte a lui pater familias: acesta, impreuna cu heredes sui au contribuit la alcatuirea patrimoniului familiei, astfel ca ulterior erau considerati coproprietari si deci nu puteau sa refuze ceea ce in fapt le apartinea inca de mai inainte. De aici rezulta si denumirea de heredei sui et necesari.
b) heredes necesarii - cuprinde sclavii instituiti ca mostenitori prin testament si totodata eliberati. Sclavii, odata instituiti mostenitori isi dobandeau libertatea si puteau sa realizeze un patrimoniu desfasurand o activitate comerciala. In calitatea lor de mostenitori, sclavii, dupa ce deveneau oameni liberi, puteau fi urmariti de creditorii stapanului testator care era insolvabil.
In dreptul pretorian, acceptarea succesiunii putea fi facuta printr-o cerere adresata preotului, cerere ce se putea referii doar la acceptarea in intregime a mostenirii, iar in cazul in care succesibilul o accepta partial, era considerat ca a cerut sa-i fie data toata mostenirea. De asemenea, acceptarea nu putea sa fie afectata de vreun termen sau conditie, trebuind sa fie pura si simpla.
La inceputul epocii romane nu exista un termen in cadrul caruia mostenitorul voluntar trebuia sa se pronunte, acest lucru ducand in multe cazuri la neadministrarea unor bunuri succesorale. Se obisnuia ca testatorul sa ceara beneficiarului sa se pronunte in timp de 100 de zile.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul Subiectiv de Optiune Succesorala.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!