Dreptul la Mostenire al Rudelor Defunctului

Extras din referat Cum descarc?

Subiectul supus discutiei noastre se desprinde dintr-o tema vasta si anume ,,Mostenirea".Eu m-am oprit asupra ,,Dreptului la mostenire al rudelor defunctului" si, in mod special, asupra ,,Claselor de mostenitori".
In paginile urmatoare am facut referire la rudele defunctului chemate la mostenire, acestea fiind principalul izvor pentru vocatia succesorala legala si am ilustrat cele patru clase de mostenitori.
Inchei aceste sumare precizari cu indemnul spre studiu adresat de ilustrii dascali ai scolii romanesti de drept civil, C. Hamangiu, I. Rosetti Balanescu si Al.Baicoianu: "Dreptul este o stiinta pentru studentul care il invata, pentru profesorul care il explica, pentru legiuitorul care trebuie mai intai sa cunoasca nevoile sociale si principiile juridice inainte de a concretiza propriile sale principii in legi, si chiar pentru judecatorul sau avocatul care nu-si poate indeplini misiunea decat daca poseda cunoasterea regulilor juridice si a principiilor continute in legi!"
Intreaga viata a omului este cuprinsa de normele Dreptului civil - de la nastere, ba chiar de la zamislire, si pana la moarte - cu urmarile sale patrimoniale, adica mostenirea, care mai este numita si succesiune sau ereditate. Unele din aceste denumiri sunt gasite in dispozitiile legale ale codului civil sau in doctrina, acceptiunea lor fiind egala.
In intelesul sau restrans, termenul de ,,succesiune", precum si cel de ,,mostenire" si de ,,ereditate", desemneaza atat transmisiunea din cauza de moarte, cat si obiectul acestei transmisiuni, adica patrimoniul in totalitatea lui, fractiuni din patrimoniu sau ale unor bunuri singulare. Autori vechi reproseaza redactorilor codului civil ca ,,s-au ferit de a vorbi romaneste." In inteles larg (lato sensu) el desemneaza orice transmisiune de drepturi - universala, cu titlu universal, sau cu titlu particular -, de la o persoana la alta, prin acte intre vii (inter vivos) sau pentru cauza de moarte (mortis causa).
Despre mostenire, jurisconsultul roman Iulian scrie ca ea este dobandirea intregului drept pe care l-a avut defunctul (Hereditas nihil alind est quam succesio in universum ius quod defunctus habuit) .
Persoanele chemate de lege la mostenire sunt rudele si sotul supravietuitor al celui care lasa mostenirea.
Rudenia cu defunctul constituie principalul izvor pentru vocatia succesorala legala. 
Rudele chemate la mostenire pot fi: descendentii, ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati; ascendentii ordinari si, in sfarsit colateralii ordinari.
Clasa intai de mostenitori legali - a descendentilor. 
Prin descendenti se inteleg copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la infinit, fara deosebire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite (art. 669 C. civil). Aceasta clasa (ordin) este alcatuita din copiii defunctului si urmasii acestora (copii, nepoti, stranepoti etc.) fara deosebire de sex si indiferent de ordinea nasterii lor.
Copiii si ceilalti descendenti ai defunctului chemati la mostenire sunt, in mod obisnuit, din casatorie; ei au vocatie succesorala indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite.
Fac parte din aceeasi clasa si copiii din afara casatoriei, cu conditia ca filiatia sa fi fost stabilita fata de defunct potrivit legii (art. 63 C. familiei). Codul familiei consacra principiul deplinei egalitati a copilului din afara casatoriei cu cel din casatorie. Regimul legal aplicabil este acelasi si in consecinta, are aceeasi chemare succesorala, fara a se face vreo deosebire intre mostenirea lasata pe linie paterna si mostenirea lasata pe linie materna. Faptul procreatiei da nastere dreptului la mostenire atat in privinta succesiunilor lasate de mama si rudele acesteia, cat si in privinta mostenirii lasate de tata si de rudele acestuia.
Alaturi de copiii din casatorie, si cei din afara casatoriei fac parte din clasa descendentilor si copiii adoptati. Dreptul roman, in art. 75 din C. familiei prevede ca adoptatul dobandeste fata de adoptator, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi ca acelea pe care le are copilul din casatorie fata de parintii sai. Astfel, ca si copilul din afara casatoriei, adoptatul este asimilat cu copilul din casatorie si in ce priveste dreptul la mostenirea ramasa de pe urma adoptatorului, fara a deosebi dupa cum acesta lasa sau nu o posteritate cu calitatea de mostenitori.
In evolutia sa regimul juridic al adoptiei este diferit, fiind cunoscuta infierea cu efecte depline si infierea cu efecte restranse pana in anul 1990 (art. 66-85 C. familiei); adoptia cu efecte depline si efecte restranse (sub regimul Legii nr. 11/1990); adoptia cu efecte depline (O.U.G. nr. 25/1997 aprobata prin Legea nr. 87/1998). Distinctia dintre cele doua feluri de adoptii a existat pana la adoptarea si intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 25/1997, cand ea a primit un regim juridic unic si de la acest moment nu poate fi decat cu efecte depline. Cum insa in prezent exista in fiinta si adoptii cu efecte restranse incheiate in regimul juridic anterior, distinctia ramane valabila in caz de mostenire.
Astfel, persoana care lasa mostenirea este adoptatorul; in ambele cazuri; adoptatul si descendentii sai pot veni la mostenire. Daca adoptia a fost consimtita de copilul defunctului ori de descendentul acestuia, adoptatul va avea vocatie succesorala numai daca adoptia este cu efecte depline.
In cazul in care, persoana care lasa mostenirea este ruda fireasca a adoptatului, se pot ivi doua situatii, dupa cum este vorba de adoptia cu efecte depline sau cu efecte restranse.
In prima situatie, nu pot veni la mostenire in cazul adoptiei cu efecte depline, deoarece legaturile de rudenie cu rudele firesti inceteaza.
In a doua situatie, pot veni la mostenire in cazul adoptiei cu efecte restranse, intrucat adoptatul pastreaza legaturile de rudenie in familia fireasca, astfel ca el si descendentii lui vor avea vocatie succesorala fata de ascendentii firesti.
In toate cazurile, adoptia va produce efecte numai daca a fost facuta in scopul si cu finalitatea prevazuta de lege, adica de a crea legaturi de rudenie in interesul celui adoptat si nu doar cu scopul de a mosteni.
Drepturile la mostenire ale descendentilor se caracterizeaza prin aceea ca daca vin singuri, au vocatie la intreaga mostenire.
Daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I, fiecare va mosteni in mod egal, in functie de numarul lor (pe capete). Tot astfel se procedeaza daca sunt chemati, in nume propriu, descendenti in grad subsecvent, care nu vin prin reprezentare.
In schimb, daca descendentii de gradul II si urmatorii vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini si subtulpini, dupa caz, principiul egalitatii aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi tulpina. Descendentii mai indepartati in grad si care nu beneficiaza de reprezentare sunt exclusi de la mostenire. 
Daca deodata cu descendentii la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al defunctului, se stabileste mai intai cota ce se cuvine acestuia si restul se imparte intre descendenti dupa regulile sus-aratate. In reglementarea initiala a codului civil roman dreptul la mostenire al sotului supravietuitor era intr-o postura nefavorabila. Sistemul codului civil dupa care sotul supravietuitor are chemare la mostenirea lasata de sotul defunct, numai in cazul in care nu a lasat rude in grad succesibil, era defectuos si a fost criticat in doctrina veche. El dobandea mostenirea daca lipseau cele patru clase de mostenitori, iar vaduva lipsita de avere avea conferite anumite drepturi succesorale in concurs cu ceilalti mostenitori legali. In mod exceptional ea avea o cota parte de uzufruct atunci cand venea in concurs cu descendentii defunctului, iar in lipsa acestora avea dreptul la o patrime in deplina proprietate.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptul la Mostenire al Rudelor Defunctului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!