CAP.1 - NOTIUNEA DE GREVA SI SCOPUL SAU .pag.3 CAP.2 - DECLANSAREA SI DESFASURAREA GREVEI .pag.5 CAP.3 - SUSPENDAREA SI INCETAREA GREVEI ...pag.7 CAP.4 - TIPURILE DE GREVA .pag.8 CAP.5 - CATEGORII DE PERSONAL CARE NU POT DECLANSA GREVA ..pag.10 CONCLUZII pag.12 BIBLIOGRAFIE ..pag.13
CAP.1 - NOTIUNEA DE GREVA SI SCOPUL SAU Dreptul la greva, drept fundamental al salariatilor, este prin natura sa un drept in egala masura individual dar si colectiv, deasemenea este un drept social-economic, cat si un drept social-politic, incadrarea sa riguroasa in una din categoriile de drepturi nefiind posibila. Ca drept fundamental cetatenesc, dreptul la greva are o istorie a sa aparte. Fiind un important mijloc de obtinere de catre salariati a unor drepturi sau ameliorarea conditiilor de munca, de salarizare si de viata, dreptul la greva fie a fost reglementat prin constitutii, fie a fost pur si simplu uitat, aceasta echivaland cu nerecunoasterea sau chiar cu interzicerea sa. Desi textul constitutional in redactarea sa din 1991, se refera doar la salariati in baza reglementarilor in vigoare la vremea respectiva, el priveste si functionarii publici totodata. Aceasta remarca trebuie facuta in considerarea dezbaterilor din doctrina care califica functionarul public ca aflandu-se intr-un raport de serviciu. Insa in realitate acesta se afla tot intr-un raport de munca, dar cu anumite particularitati care-l individualizeaza, cum ar fi faptul ca exercita autoritatea de stat si care determina intre altele calificarea sa drept raport de serviciu. De altfel, art. 30 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata statueaza ca functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, in conditiile legii. Dreptul la greva poate fi deci exercitat in conditiile legii doar de persoanele aflate intr-un raport de munca (salariati) sau de serviciu (functionarii publici). In mod uzual, termenul de greva este utilizat si pentru incetarea activitatii - evident temporara, a uneia sau alteia dintre categoriile sociale: studenti, agricultori, persoane care exercita o profesiune liberala spre exemplu avocatii, desi strict juridic si inclusiv constitutional, acestea nu pot exercita dreptul la greva, greva fiind in cazul acestora chiar un nonsens: nu te poti afla in greva cu tine insuti - daca esti spre exemplu, un avocat. Notiunea de greva este definita si conform art. 234 din Codul muncii, care prevede ca "greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati". Dreptul la greva al salariatilor este protejat de lege in vederea apararii intereselor profesionale, economice si sociale, si numai acestia pot declansa greva - asa cum este ea reglementata legal, chiar daca de facto, cum aminteam mai sus, si alte categorii sociale sau profesionale pot recurge la incetarea temporara a activitatii. Totusi trebuie analizata si perspectiva angajatorului, daca se uzeaza de acest drept in exces, si anume ca greva poate conduce la falimentul acestuia daca se prelungeste la nesfarsit sau se declara cu rea-credinta sau se repeta la intervale scurte de timp. Angajatorul se poate apara de urmarile nefaste ale grevei prin inlocuirea muncii grevistilor prin intermediul unor prestatori de servicii. De asemenea angajatorul poate recurge la greva patronala sau lock-out ca un raspuns la un conflict de interese sau ca riposta la amenintarea cu greva de catre salariati. Salariatii pot participa la greva in mod liber, nimeni nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva. Drepturile anumitor categorii de salariati de a participa la o greva pot fi limitate sau interzise in conditii prevazute expres de lege . Este indeobste admis ca greva inseamna incetarea colectiva si voluntara a muncii de catre salariatii unei intreprinderi, compartiment sau sector de munca, incetare prin care se urmareste obtinerea prin constrangere a modificarii conditiilor de munca si de viata. Dreptul la greva se afla intr-o stransa corelatie cu alte drepturi si libertati precum libertatea intrunirilor, libertatea negocierilor colective, dreptul de asociere si mai ales cu asocierea in sindicate. De altfel, este usor de observat ca potrivit art. 9 din Constitutie, sindicatele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor, iar potrivit art. 43 greva are ca scop apararea intereselor profesionale, economice si sociale. Exercitarea dreptului la greva intervine atunci cand celelalte mijloace de rezolvare a conflictului de munca au esuat, fiind astfel solutia ultima, extrema, prin care patronatul trebuie convins sa satisfaca revendicarile salariatilor. Textul constitutional permite legii sa stabileasca anumite conditii si limite in exercitarea dreptului la greva. Acestea au scopul de a evita greva abuziva sau altfel spus exercitarea abuziva a dreptului la greva. Aceste conditii si limite privesc, in general, concilierea conflictelor de munca, declararea, desfasurarea si incetarea grevei, responsabilitatile partilor, etc.
Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca Legea nr. 53/2003 - Codul muncii LEGE nr. 40 din 31 martie 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 LEGE nr. 62 din 10 mai 2011 (**republicata**) privind dialogul social Pactul International Referitor La Drepturile Economice, Sociale Si Culturale CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE CARTA SOCIALA EUROPEANA DIRECTIVA 2014/36/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 26 februarie 2014 CONSTITUTIA ROMANIEI
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
