Contractul de Asigurare

Contractul de asigurare

I. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de asigurare.

1 Contractul de asigurare : - este actul juridic prin care asiguratul se obligă să platească o prima asiguratorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligându-se, la producerea acestuia, să plătească asiguratului sau unei terţe persoane o despăgubire ori suma asigurată.

Din definiţia contractului de asigurare se pot desprinde caracterele juridice ale acestuia.

Aceasta este un contract personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesivă, aleatoriu şi de adeziune.

a) contract personal deoarece deşi obiectul asigurării poate fi o proprietate, un bun sau un interes, prin contract se asigură persoana şi nu proprietatea. În cazul în care asiguratul vinde proprietatea asigurată, noul proprietar nu este asigurat în baza aceluiaşi contract decât dacă asigurătorul acceptă acest lucru.

b) contract consensual – deoarece se încheie prin consimţămîntul părţilor.

În contractul de asigurare se indică elementele obligatorii ale contractului. Caracterul consensual rezultă din faptul, că se formează prin simplul acord de voinţă al părţilor, fără să fie necesară vreo formă specială de manifestare a voinţei lor.

Forma contractului este cea scrisă, dar aceasta nu se cere ad validitatem, ci numai ad probationem. Ca urmare, lipsa formei scrise nu va atrage nulitatea contractului dar va determina numai limitarea posibilităţii de a dovedi existenţa şi conţinutul acestuia.

În practică, poliţa sau certificatul de asigurare, precum şi decontul de primă trimis asiguratului fac dovada contractului de asigurare.

c) contract sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă obligaţii reciproce şi interdependente (asiguratul - declaraţii de risc exacte, achitarea primei de asigurare în termenii indicaţi la încheierea contractului; asigurătorul - plata sumei despăgubirilor, dacă asiguratul şi-a îndeplinit obligaţiunile sale);

d) Este un contract unic pentru întreaga sa durată. Unicitatea contractului de asigurare se menţine chiar dacă asiguratul pierde contractul, în acest caz se eliberează copia (dublicat).

Deci, caracterul de unicitate a contractului de asigurare înseamnă că acesta se menţine unic pentru întreaga sa durată, chiar şi atunci cînd ar suferi o împărţire pe termene periodice (această divizare interesează numai modul de plată al primei).

În cadrul unei perioade de asigurare determinată, contractul poate fi modificat prin cererea asiguratului pentru includerea unui risc suplimentar, de regulă un risc politic. În acest caz se cotează şi se aplică o primă suplimentară faţă de prima de bază.

e) contract cu titlu oneros - fiecare parte urmăreşte să obţină un folos , o contraprestaţie în schimbul obligaţiei ce-şi asumă.

La fel ca şi alte contracte oneroase (opusul contractului gratuit, care presupune o obligaţie numai pentru una din părţi). Asiguratul beneficiază de protecţia pe care o oferă asigurătorul, care preia asupra sa riscul asigurat, pentru o primă;

f) contract cu executare succesivă - se eşalonează în timp.

Asigurătorul se obligă să acopere un anumit risc pe o perioadă lungă de timp (asigurările pe viaţă), plata se efectuează lunar, trimestrial, anual, iar pe bunuri - anuală întreagă;

g) contract aleatoriu, la încheierea lui părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a avantajelor patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract.

Obligaţiile asumate de asigurat şi asigurător depind de un eveniment viitor şi incert.

Acest eveniment denumit aliant comportă pentru fiecare dintre părţi o şansă de câştig sau un risc de pierdere;

h) contract de adeziune - este redactat şi imprimat de asigurător, la el a aderat asiguratul;

i) contract de bună credinţă - presupune că executarea acestuia să se facă cu bună credinţă de către părţi.

Există 3 tipuri de contracte de asigurare:

a ) de bază - este încheiat între 2 părţi pe o anumită perioadă de timp. În acest contract sunt indicate bunurile asigurate, valabilitatea, cota de primă tarifară, locul (locurile) aflării acestor bunuri etc.

b) suplimentar - Sunt cazuri cînd în timpul valabilităţii contractului de asigurare, asiguratul a mai procurat bunuri, deci nu toate bunurile sunt cuprinse în asigurare. În acest caz, pe bunurile procurate, suplimentar se întocmeşte contractul de asigurare suplimentar, şi asigurarea după acest contract se termină odată cu cel de bază, indiferent de ziua începerii lui