Consimțământul valabil al părților în contractele civile

In sens larg, prin fapte juridice se inteleg atat actiunile omenesti savarsite cu intentia sau fara intentia de a produce efecte juridice, cat si evenimentele, adica faptele naturale.

In sens restrans, prin fapte juridice se inteleg numai actiunile omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care efecte se produc in puterea legii, precum si evenimentele, care sunt imprejurari care se produc independent de vointa omului dar de care legea civila leaga anumite consecinte juridice.

Prin urmare, daca la faptele juridice in sens restrans se adauga actele juridice, adica acele actiuni omenesti savarsite cu intentia de a produce efecte juridice se ajunge la notiunea de fapte juridice in sens larg.Trebuie precizat ca in literatura juridica si in practica judiciara s-au cristalizat notiunile astfel: actele juridice sunt actiunile omenesti savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, iar faptele sunt actiunile omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, care insa se produc in temeiul legii, la care se adauga si evenimentele (deci faptele juridice in sens restrans).

Pentru o definitie corecta si completa actului juridic civil, se impune luarea in considerare a urmatoarelor elemente:

- actului juridic civil este o manifestare de vointa, este, deci, in primul rand rezultatul unei hotarari launtrice, rezultatul unui proces volutiv

- scopul exprtimarii manifestarii de vointa in constituie producerea de efecte juridice civile; este elementul care diferentiaza actului juridic civil de faptul juridic civil savasit fara intentia de a produce asemenea efecte.

- efectele juridice avute in vedere trebuie sa priveasca nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile concrete, element care deosebeste actului juridic civil de actele juridice din celelalte ramuri ale dreptului.

Clasificarea actelor juridice civile

In circuitul civil se intalnesc nenumarate si diverse acte juridice, de aceea este necesar ca ele sa fie clasificate dupa anumite criterii in categorii de acte juridice, avand in vedere manifestarile de vointa cu aspecte inrudite. Principalele criterii de clasificare si categorii de acte juridice, care se examineaza in literatura de specialitate sunt urmatoarele:

a) in raport de numarul partilor actele juridice se impart in unilaterale, bilaterale si multilaterale

b) in raport de scopul urmarit de parti la incheierea lor, actele juridice se divid in acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit. La randul lor cele de tip cu titlu oneros se subdivid in acte comutative si aleatorii, iar cele cu titlu gratuit se subdivid in libertati si acte dezinteresate;

c) in raport de efectele produse, se disting: acte constitutive, translative si declarative

d) in raport de importanta lor fata de un bun sau un patrimoniu, actele juridice se impart in acte de conservare, de administrare, de dispozitie;

e) in raport de continutul lor actele juridice se divid in: patrimoniale si nepartimoniale.

f) in raport de modul de incheiere se deosebesc acte consensulae, solemne, reale

g) in raport de momentul cand iti produc efectele, se disting acte intre vii (inter vivos) si acte pentru cauze de moarte (mortis causa)

h) in raport de rolul vointei partilor in stabilirea continutului actelor juridice, se deosebesc acte subiective si acte conditie

i) in raport de intensitatea si siguranta oferita titularilor de drepturi, se disting acte pure si simple si acte afectate de modalitati

Gh. Beleiu -- ,,Drept civil roman", casa de editura si presa ,,Sansa" S.R.L., Bucuresti, 1993

M.G. Rarincescu - Curs elementar de drept civil roman - Drepturile reale, Obligatiile , Bucuresti, 1947

Ion P. Filipescu - ,, DREPT CIVIL - teoria generala a obligatiilor ", Editura ACTAMI, Bucuresti, 1997