Conditiile de Validitate ale Contractului de Donatie

Extras din referat Cum descarc?

Destinatarul oricarui drept este omul a carui munca, inteligenta si ingeniozitate in producerea valorilor apropriabile concura cu natura care, parca s-a intrecut pe sine, in a-i destina tot ce a creat. Desi fiinta umana este cea mai completa si complexa creatie, dreptul manifesta interes doar pentru doua din multitudinea trairilor sale: altruismul si egoismul. Aceste sesntimente ordoneaza in jurul lor intreaga viata juridica, orice manifestare de vointa destinata sa produca efecte in drept. Egoismul isi gaseste expresia in actele cu titlu oneros iar altruismul se regaseste in actele cu titlu gratuit . 
Autorii de drept s-au intrebat daca facultatea omului de a dispune cu titlu oneros sau gratuit apartine dreptului natural, sau este o concesie a dreptului civil, astfel spus, daca proprietatea insasi este o creatie a legii sau apartine dreptului natural, fiindca facultatea de a dispune este consecinta directa si fireasca a dreptului de proprietate. Robespierre repeta la tribuna Conventiunii ca ,,omul nu poate dispune de pamantul pe care l-a cultivat, cand este el insusi pulbere", regula ramasa o simpla negare a dreptului de proprietate . Marele jurist german, Ihering, observa ca dreptul nu l-a asteptat pe legiuitor pentru a exista, fiindca oamenii au calatorit inainte de aparitia vreunei reglementari privind circulatia, au facut troc fara a exista vreo lege privind schimbul, au vandut si au cumparat bunuri, imediat ce a aparut moneda, fara a astepat vreo legiferare privind astfel de operatiuni etc. Toate aceste facultati sunt drepturi naturale, apartinand naturii sociale a vietii oamenilor si nu concesiuni ale legiuitorului. Proprietatea este recunoscuta asadar ca un drept natural al omului, asa incat si faculatatea acestuia de a dispune de bunurile sale cu titlu oneros sau titlu gratuit, prin donatie ori testament, este tot un drept natural, pe care legiuitorul nu i-l confera, ci doar il organizeaza, stabilindu-i regulile de exercitare .
Codul civil defineste proprietatea in art. 480 ca ,,reptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele prevazute de lege". Astfel cum este formulata, definitia contine o contradictie intre proprii termeni, nefiind de conceput ca un drept sa fie concomitent si absolut si limitat. Termenul ,,absolut" din definitia proprietatii nu trebuie inteles ca fara limita, fara nici o restrictie, fiindca o astfel de pretentie, o astfel de vanitate ,este in dreptul pozitiv o iluzie derizorie. Caracterul absolut al dreptului de proprieteate se refera mai degraba la eficacitatea si opozabilitatea puterilor din care se compune in raporturile cu oricine, dacat la cuprinsul si intinderea puterilor, care sunt obligatoriu supuse reglementarii si deci ingradirii, ca si componente ale unui drept subiectiv . Totodata, rezerva Codului civil, cuprinsa in art. 480, in privinta limitarilor ce pot fi aduse proprietatii absoluteprin lege este de prisos, fiindca niciodata legiuitorul prezent nu poate ingradi dreptul legiuitorului viitor de a edicta o masura legislativa pentru satisfacerea intereselor societatii. Cu toat e limitarile si restrictiile aduse, dreptul de propreitate isi conserva caracterul absolut, in limitele obiectului sau material. Este vorba de continutul juridic al acestui drept, si nu de continutul sau economic. Intotdeauna titularul proprietatii, independent de intinderea obiectului material al acesteia, va avea latitudinea de a dispune de ea. Fara indoiala deci, ca proprietatea are vocatia de a fi recunoscuta ca o libertate, chiar art. 480 C.Civ permitand extragerea principiului de interpretare, in sensul ca tot ceea ce nu este interzis, este permis. Cu alte cuvinte, libertatea de a dispune de proprietate se afirma ca principiu, iar restrictiile sunt stabilite prin reguli de drept.  
S-a spus ca, sub aspectul exigentelor logice, definirea dreptului de proprietate se putea rezuma numai la dispozitie care implica si celelalteatribute, folosirea si culegerea fructelor; cu alte cuvinte ca jus abutendi include jus utendi si jus fruendi. Jus abutendi, atribut al dreptului de de proprietate, da expresie altruismului, in forma sa cea mai pura, in actele cu titlu gratuit. Pentru August Comte, fondatorul poyitivismului filozofic, ce a revollolutionat mersul stiintelor in veacul al XIX-lea, altruismul est un produs al naturii, innascut in om. Articolul 946 C.civ. defineste contractul gratuit sau de binefacere acela ,,in care una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte" iar art. 800 C.civ. prevede ca ,, nimeni nu va putea dispune de avutul sau cu titlu gratuit decat cu formele porescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament". Dispozitiile cu titlu gratuit intre vii si testamente sunt tratate in titlul al 2-lea al Cartii a III-a a Codului civil si constituie moduri de transmitere a drepturilor, prin care voia omului, cu titlu gratuit, adica fara echivalent si cu excluderea ideii d eobtinere a vreunui folos, specifica specifica operatiunilor oneroase. Autorii Codului Napoleon, dupa care s-a inspirat Codul civil roman, au inclus reglementarile donatiei intre vii, prin care transmisiunea dreptului se produce hinc et nunc, in acelasi titlu cu legatul, mod


Fisiere in arhiva (1):

  • Conditiile de Validitate ale Contractului de Donatie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!