Introducere 3 Apelul. Consideratii Generale . 3 -Definitie 3 -Caracterele apelului .. 4 Formele apelului ... 4 -Apel principal ... 4 -Apel incident 5 -Apel provocat ... 5 Sesizarea instantei de apel ... 6 -Instanta competenta cu solutionarea cererii de apel . 6 -Termenul de apel .. 6 Judecarea apelului 7 -Compunerea instantei de apel .. 7 -Judecarea apelului 7 -Administrarea probelor in apel 8 Bibliografie .. 10
Introducere Apelul este una dintre caile de atac prevazute de Codul de procedura civila, care da posibilitatea justitiarilor de a indrepta greselile savarsite de instantele de judecata, fiind deci mijlocul procedural prin care se cere si se obtine anularea sau reformarea partiala sau totala a unei hotarari judecatoresti. Conform dispozitiilor legiuitorului nu putem vorbi de cai de atac in lipsa unei hotarari judecatoresti pe care legea sa o declare susceptibila de a fi atacata. Astfel, potrivit art. 457 alin. (1), C. Proc. Cvilia "hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei". In cazul identificarii unei sentinte pe care partea o considera nelegala, legea stabileste care este ordinea dintre calea ordinara de atac a apelului si caile extraordinare de atac. Astfel ca, caile extraordinare de atac (ex. Recursul, contestatia in anulare si revizuirea) nu pot fi exercitate atata timp cat sta deschisa calea de atac a apelului, astfel spus ,,o hotarare susceptibila de apel nu poate fi atacata decat prin intermediul acestei cai de atac" Consideratii generale - definitie Codul de procedura civila in vigoare nu ne ofera o definitie legala a acestei institutii de drept, astfel ca doctrina defineste apelul in functie de diferitele elemente esentiale din continutul sau, cum ar fi de exemplu principiile ce guverneaza apelul, solutiile ce le poate pronunta instanta de apel sau caracterele apelului. Ca exemplu, putem deduce difnitia apelului din continutul normelor referitoare la aceasta cale de atac. Art. 476 din Codul de procedura civila prevede, spre exemplu, ca ,,apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuind atit in fapt cat si in drept (alin. 1) si ca prin apel este posibil sa nu se solicite judecata in fond sau rejudecarea, ci anularea hotararii de prima instanta si respingerea ori anularea cererii de rechemare in judecata ca urmare a invocarii unei exceptii sau trimiterea dosarului la instanta competenta (alin. 3). Caracterele apelului Fiind calea de atac ce permite controlul integral asupra modului in care a fost solutionata de prima instanta - realizand astfel controlul judiciar in cadrul mecanismului dublului grad de jurisdictie, doctrina identifica o serie de caractere ale acestei institutii de drept si anume: calea de atac ordinara, comuna, ierarhica, de reforormare, devolutiva si suspensiva de executare, pe care le voi descrie pe scurt in continuare. In ceea ce priveste caracterul de cale de atac ordinara aceasta se refera la faptul ca partile au libertate deplina de exervitare a unei asemenea cai procesuale, neexistand vreo condintie in ceea ce priveste deschiderea apelului. Caracterul comun se refera la faptul ca ,,apelul este deschis partilor in proces, iar nu unui subiect calificat precum procurorul general". Caracterul ierarhic are in vedere faptul ca apelul, potrivit legiuitorului, este solutionat de catre o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. In virtutea caracterului de cale de atac de reformare instanta superioara are posibilitatea de a modifica hotararea atacata, ceea ce semnifica reexaminarea fondului. Caracterul devolutiv presupune ,,transmiterea integrala a cauzei catre judecatorul superior, cu intregul complex de chestiuni de fapt si de drept care-i apartin". Caracterul suspensiv de executare se refera la faptul ca ,,va avea putere executorie decat hotararea judecatoreasca pronuntata sau mentinuta dupa ce cauza a fost reexaminata in fond de o a doua instanta". Formele apelului - Apelul principal In ceea ce priveste apelul principal doctrina il defineste ca fiind apelul formulat de partea care nu si-a vazut pretentiile satisfacute prin hotararea primei instante. In cadrul acestei institutii de drept, aceasta parte dobandeste pozitia de apelant in fata instantei de control, in timp ce cel impotriva caruia este indreptat are pozitia de intimat. Apelul principal poate fi declarat doar in termenul prevazut de lege pentru exercitarea caii de atac, si in apel pot fi invocate orice nemultumiri privind nelegalitatea sau netemeinicia hotararii atacate, prin art. 445 C. Proc. Civ.legiuitorul impune o serie de exceptii, astfel ca ,,indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 442 - 444."
1. Boroi G., Stancu M., Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2015. 2. Boroi, s.a., Noul Cod de procedura civila, comentarii pe articole, Vol. 1, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2013. 3. Ciobanu V. M., Codul de procedura civila, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2014. 4. Ciobanu V. M., Boroi G., Drept procesual civil. Curs selectiv, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2009. 5. Ciobanu V.M., Briciu T. C., Dinu C. C., Drept procesual civil, Ed. National Bucuresti, 2013. 6. Ciuca A., Apelul, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2008. 7. Les Ioan, Tratat de drept procesual civil, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2008. 8. Les Ioan, Noul Cod de procedura civila: comentariu pe articole: art. 1 - 1333, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2013. 9. Speriusi - Vlad A., Apelul in procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).