Actul juridic civil

Introducere

Nasterea unui raport juridic civil concret presupune existenta unei norme juridice civile ca premisa necesara si obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum si producerea unui fapt juridic de care legea civila leaga nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.

Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care norma juridica civila leaga producerea de efecte juridice, ele devin prin aceasta fapte juridice.

Se poate cocluziona ca prin izvor al raportului juridic civil concret se intelege o imprejurare (act sau fapt) de care legea civila leaga nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.

1.2 Definitia actului juridic civil

Codul civil nu cuprinde o definitie a actului juridic, dupa cum nu contine nici o reglementare generala a actului juridic civil, ci numai pentru conventii, dar unele din aceste reglementari se aplica oricarui act juridic.

In lipsa unei definitii legale a actului juridic civil, in literatura de specialitate,

prin actul juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Actul juridic civil constituie cel mai important izvor de drepturi si obligatii civile.

El exprima vointa subiectului de a participa liber la raporturile juridice. Manifestarea actului juridic este expresia afirmarii si implinirii personalitatii.

Actul juridic civil este una din institutiile centrale ale dreptului civil si totodata cel mai important izvor de obligatii civile, in special contractul - care constituie o categorie de acte civile. In consecinta, contractul este un acord de vointa intre doua sau mai multe parti pentru a crea, a modifica sau a stinge un raport juridic civil, dand nastere la obligatii civile sau constituind un drept real.

Contractul reprezinta specia actului juridic civil, acesta din urma reprezentand acordul de vointa al uneia sau mai multor persoane in scopul de a produce efecte legale.

Actul juridic civil a mai fost definit ca fiind ,,o manifestare de vointa unilaterala, bilaterala sau multilaterala savarsita cu intentia de a stabili, modifica sau stinge, potrivit dreptului obiectiv, raporturi juridice, cu conditia ca de existenta acestei intentii sa depinda insa de producerea efectelor juridice".

Actul juridic este o institutie fundamentala a dreptului civil. Cu toate acestea, el nu a cunoscut o definitie legala, ramanand doctrinei rolul de a enunta una cat mai cuprinzatoare.

1.3 Elemente definitorii

Din aceaste definitii rezulta elementele caracteristice ale actului juridic civil sunt urmatoarele :

- prezenta unei manifestari de vointa, care poate sa provina de la una sau de la mai multe persoane fizice ori juridice;

- manifestarea de vointa este exprimata cu intentia de a produce efecte juridice civile (prin acest element, actul juridic civil se deosebeste de faptul juridic civil, acesta din urma fiind savarsit fara intentia de a se produce efecte juridice, efecte care insa se produc in temeiul legii);

- efectele juridice urmarite pot constata in a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret (prin acest element, actul juridic civil se delimiteaza de actele juridice din alte ramuri de drept).

1.4 Terminologie

In doctrina, practica judiciara si chiar legislatia civila, expresia ,,act juridic civil" ori ,,act juridic" sau pur si simplu, termenul ,,act" are doua intelesuri

Un prim sens ar fi acela de negotium iuris sau negotium, insemnand operatiunea juridica sau manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, de exemplu: donatia, vanzarea-cumpararea sau imprumutul.

In art.1190 Cod civil, se prevede ca " Actul de confirmare sau ratificare a unei obligatii, in contra careia legea cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei si cand face mentiune de motivul actiunii in nulitate, precum si in intentia de a repara viciul pe care se intemeiaza acea actiune". Este evident ca, in acest articol, legiuitorul a folosit termenul de act de confirmare in acceptiunea de operatiune juridica.

In al doilea sens, pentru actul juridic se foloseste expresia de instrumentum probationis sau intrumentum , desemnand inscrisul constatator care atesta existenta operatiunii juridice. Astfel actul juridic este suportul material care incorporeaza manifestarea de vointa producatoare de efecte juridice si poate fi, de exemplu un inscris autentic notarial sau un inscris sub semnatura privata.

In art. 1191 Cod civil regasim deopotriva cele doua acceptiuni ale actului juridic. Aici se prevede ca ,,dovada actelor juridice (negotium) al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru un depozit voluntar, nu se poate decat prin act autentic sau inscris sub semnatura privata (instrumentum).

Pentru evitarea oricaror confunzii cu privire la cele doua acceptiuni este indicat ca termenul de act juridic sa fie folosit pentru desemnarea inscrisului constatator ale

- Maria Harbada - Drept civil I, suport de curs 2008

- Stefan Raut - Drept civil , Editura Fundatia Chemarea Iasi, 1992

- Ghe. Beleiu - Introducere in subiectele de drept civil, Editura Sansa SRL, Bucuresti, 1993

- Lect.Univ.Dr. Olia-Maria Corsiuc - Drept civil.Pentru invatamant universitar economic Editia a 2 a, Editura Lumina Lex

- Vasile Val Popa, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Editia a II-a, actualizata si adaugita, Editura C.H. Beck, Bucuresti - 2006