Modalități de cunoaștere în cercetarea criminologică

Extras din referat Cum descarc?

Importanta modalitatilor de cunoastere in cercetarea criminologica rezida in faptul ca, pornind de la acestea, se poate atinge scopul cercetarii criminologice. Scopul sau finalitatea cercetarii criminologice poate fi divizat intr-un scop imediat si un scop mediat. Scopul imediat reprezinta cunoasterea fenomenului criminal in toata complexitatea lui, prin stabilirea cauzelor si conditiilor care il determina si respectiv favorizeaza, precum si a proceselor care il caracterizeaza Scopul mediat se refera la stabilirea celor mai eficiente mijloace utilizate in practica anticriminala, pentru limitarea fenomenului criminal si a consecintelor acestuia. 
Revenind la modalitatile de cunoastere in cercetarea criminologica, acestea sunt : cunoasterea descriptiva, cunoasterea cauzala, cunoasterea dinamica si cunoasterea axiologica. 
Cercetarile criminologice evidentiaza preocupari diferite ale cercetatorilor, in functie de perioada in care au fost realizate, de categoriile de specialisti care au studiat fenomenul criminal (sociologi, juristi, etc.), de contextul socio-politic sau de fragmentarea obiectului de studiu (crima, criminal, criminalitate) 
In ceea ce ne priveste, criteriul utilizat in lucrarea de fata pentru prezentarea modalitatilor de cunoastere in cercetarea criminologica este cel cronologic, urmand a evidentia specificitatea acestor modalitati de cunoastere.
Cunoasterea descriptiva
Cunoasterea descriptiva urmareste stabilirea caracteristicilor externe 
( aparente ) ale fenomenului criminal. Primele preocupari cu caracter stiintific in domeniul criminologiei au fost de natura descriptiva, iar obiectul acestora a fost reprezentat de evaluarea criminalitatii. Aceste preocupari s-au concretizat in aprecieri cantitative, care au avut la baza statisticile criminale 
Categoriile utilizate de cunoastrea descriptiva sunt volumul, structura si dinamica fenomenului criminal colectiv.
Volumul criminalitatii reprezinta numarul total de fapte penale comise, fiind o evaluare strict cantitativa. Acesta se refera la criminalitatea aparenta (reprezinta totalitatea faptelor cu aparenta penala ajunse la cunostinta organelor de justitie) sau la cea legala (cuprinde faptele penale pentru care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare definitiva ), deoarece acestea pot fi cuantificate cu oarecare exactitate.
Structura criminalitatii implica o delimitare a acesteia in functie de diversele tipuri de fapte penale. Aceasta implica atat o evaluare cantitativa intrucat se bazeaza pe comparatii numerice cat si o forma incipienta de cunoastere calitativa, data fiind interventia unei optiuni referitor la stabilirea diferitelor categorii. 
Dinamica criminalitatii reprezinta evolutia, variatia acesteia in timp si spatiu. Dinamica criminalitatii implica trei tipuri de descriere : 
-tendintele pe termen lung ( pentru care este folosit termenul de trend)
-variatiile sezoniere ( sunt oscilatii ale criminalitatii in functie de succesiunea anotimpurilor )
-miscarile accidentale ( sunt cauzate de evenimente exceptionale ca razboaie, catastrofe ) 
Pentru a descrie volumul, structura si dinamica criminalitatii si corelatiile acesteia cu factorii politici, economici, geografici, culturali, demografici, etc., criminologia apelaeza la o gama variata de surse de documentare, iar cea mai frecvent utilizata dintre acestea este statistica. 
Criminologia nu dispune de un sistem statistic propriu, fiind nevoita sa apeleze la datele statistice intocmite in alte domenii de activitate, cum sunt : statistica judiciara, economica, demografica, culturala, etc 
Date importante referitoare la faptele penale si faptuitorii acestora pot fi obtinute din examinarea statisticilor oficiale, atat din domeniul penal, cat si din domeniile social si economic. Rezultatele obtinute cu ajutorul statisticilor penale sunt relative, deoarece ele se refera la criminalitatea aparenta (delicte descoperite) ori legala (delicte pedepsite), dar ignora criminalitatea reala. Din acest motiv, interpretarea rezultatelor trebuie facuta cu prudenta. In ciuda acestei retineri, statisticile penale, realizate cu onestitate si seriozitate, raman un instrument indispensabil pentru cunoasterea starii si dinamicii criminalitatii, a fortelor implicate in prevenirea si combaterea ei

Fisiere in arhiva (1):

 Modalitati de Cunoastere in Cercetarea Criminologica.doc