Criminologie - Zenon si Stocii

Cuprins referat Cum descarc?

I. Filosofi ai epocii elenistice 4
I. 1. Epicurismul 6
I. 2. Scepticismul 7
I. 3. Stoicismul 9
II. Filosofia eleatilor 14
II. 1. Heraclit 14
II. 2. Xenofan 15
II. 3. Parmenide 16
II. 4. Zenon 17
II. 4. 1. Scurt istoric 17
II. 4. 2. Paradoxuri 18
Bibliografie 22


Extras din referat Cum descarc?

I. Filosofi ai epocii elenistice
Termenul elenistic
A fost folosit mai intai pentru a desemna limba greaca, pentru ca in secolul al XIX-lea termenul sa desemneze perioada istorica cuprinsa intre domniile lui Alexandru cel Mare (mijlocul secolului al IV-lea i.e.n.) si Augustus (inceputul secolului I e.n.). Aceasta perioada a secolelor III-I i.e.n. incepe sa fie vazuta ca o treapta de dezvoltare in lumea greaca.Perioda elenistica este marcata de venirea pe tron a lui Alexandru Macedon, in 336 i. Hr. Educat in spirit clasic, de catre maestrul sau, Aristotel, Alexandru Macedon va deveni simbolul unei noi ere: elenismul.
Elenismul se traduce prin crearea sau dezvoltarea de centre urbane organizate dupa modelul grec. Fara indoiala, viata politica ramane activa, chiar si pe plan extern: au loc, in epoca elenisticp, razboaie intre cetati, aliante, tratate etc. Regatul elenistic ramane inca o suprastructura al carei angrenaj are tendinta de a se reduce la minimum si de a se sprijini, cat mai mult posibil pe institutiile deja existente in cetati. Cetatea nu mai este decat mica patrie; ea nu mai reprezinta categoria fundamentala, norma suprema a gandirii si a culturii. Mai mult ca oricand, omul grec se concepe pe sine ca centru si ,,masura a tuturor lucrurilor". Pentru omul elenistic existenta umana nu are alt scop decat sa atinga forma cea mai bogata si mai desavarsita a personalitatii.Toate aceste aspecte duc la crearea de individualitati puternice, dar slabesc unitatea comunitatii.Accentul pus pe cultura era puternic; se considera ca prin cultura se ajunge la nemurire. Viata culturala aparea ca un reflex pe acest pamant, un preludiu al vietii fericite a sufletelor favorizate de eternitate. Totusi, datorita disparitiei orasului-stat, incepand cu secolul al III-lea i. Hr., Grecia se resimte. Scolile nu mai sunt subventionate de stat, iar aristocratia nu-si mai permite sa asigure fonduri pentru intretinerea lor. Cele cateva fundatii care apar nu sunt nici ele suficiente pentru a mentine sistemul educational la standardele impuse de perioada clasica. In fapt, intreg mediul privat este in deriva.
Din aceleasi ratiuni economice, incetul cu incetul, educatia tinerilor greci tinde sa se rezume la invatamantul elementar.Se invatau in ordine literele, cuvintele, recitarea, socotitul, insa intr-un mod sumar, lapidar.Se foloseau tablite si fasii de papirus si mai tarziu Codex-ul (mai multe caiete legate, confectionate din papirus). Academia lui Platon si Liceul lui Aristotel au continuat sa existe, desi ele se mentineau mai mult datorita renumelui intemeietorilor lor, precum si pentru ca aceste scoli dispuneau de o baza materiala: localuri, biblioteci si fonduri. Activau insa in orase maestri numerosi si mai bine cotati care atrageau un numar mai mare de tineri studiosi. Primul dintre aceste centre este Atena, care va ramane pana la sfarsitul Antichitatii un focar activ al intelectualitatii; chiar si cand va ajunge sa-si piarda cu totul independenta si importanta politica, ea nu va fi niciodata un oras de provincie ca celelalte, ci va ramane glorioasa Atena, mama artelor, a stiintelor si a literelor. Astfel, Atena continua sa fie considerata centrul cugetarii filozofice; chiar in perioada romana, orice filozof considera ca o datorie sa viziteze Atena si sa-i asculte pe inteleptii atenieni.
Alaturi de ea, Alexandria completa tabloul centrelor interesate mereu de cultura.Traditiile epocii clasice au continuat si in perioada elenistica, dar nu cu aceeasi intensitate.In Alexandria ca nou centru cultural in peisajul elen trebuie amintita prezenta Mouseion-ului, la Alexandria, care inca din secolul al III-lea i. Hr. s-a manifestat ca un centru de cercetare si nu ca un edificiu pentru invatamantul superior.Savantii si eruditii desi nu erau obligati sa tina cursuri, in realitate s-au transformat in cadre didactice, pledand pentru educatie si transformand Mouseion-ul intr-un adevarat centru pedagogic (la origini, in epoca ptolemeica, acest tip de activitate a Mouseion-uluinu era inca prea bine afirmat; trebuie sa fi fost vorba de un invatamant esoteric de tip inca pronuntat arhaic, de o formatie personala pe care maestrul consimtea s-o ofere unui mic grup de discipoli, de spirite de elita alese cu grija). Se poate constata absenta invatamantului tehnic, a scolilor superioare care sa formeze tehnicieni in mai multe domenii.Medicina greaca este cea care realizeaza mari progrese si joaca un rol foarte activ in viata elenistica; alaturi de medicii particulari, cetatile si regatele intretineau un corp de medici publici, constituind un veritabil serviciu de sanatate oficial. Era necesar sa se asigure formarea unui mare numar de specialisti; de fapt, constatam existenta a numeroase scoli de medicina nu numai la Alexandria, ci in aproape intreaga lume.Legat de invatamantul medical nu poate fi uitat Corpus-ul scrierilor atribuite lui Hippokrates, Biblia medicinii antice.Retorica era disciplina-rege, necesara in toate ramurile de activitate.
Filozofia elenistica nu este doar un tip determinat de formatie intelectuala, ci si un ideal de viata, pretinzand sa informeze omul in intregime; a deveni filozof inseamna a adopta un mod de viata nou, mai exigent din punct de vedere moral, implicand ascetismul, care se traduce vizibil in comportament, alimentatie si imbracaminte: recunosti filozoful dupa mantia sa scurta .Se invata in Liceul lui Aristotel, in mod particular, cu anumiti maestri sau de la predicatorii, de la filozofii ratacitori. Se comentau operele Maestrilor - Platon, Aristotel, Zenon, Epicur, sau se ascultau prelegerile profesorului. Intotdeauna a existat o rivalitate intre retori si filozofi, iar aceasta s-a accentuat din generatie in generatie.Chiar daca era greu de acceptat, triumful retoricii era complet, isi pusese amprenta atat de adanc asupra culturii elenistice in ansamblul ei, incat filozofii i- au simtit suprematia. Fie ca au admis-o constient, fie ca nu, filozofii elenistici au fost si retori.


Fisiere in arhiva (1):

  • Criminologie - Zenon si Stocii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!