Criminalitatea Violentă

Cuprins referat Cum descarc?

1. Notiunea si tipurile infractiunilor violente.
2. Caracteristica criminologica a criminalitatii violente.
3. Determinantele criminalitatii violente.
4. Prevenirea criminalitatii violente.

Extras din referat Cum descarc?

1. Notiunea si tipurile infractiunilor violente
Violenta este un fenomen la fel de vechi ca si omenirea. O data cu dezvoltarea civilizatiei manifestarile acesteia nu s-au diminuat ci, dimpotriva, au luat proportii catastrofale. Razboaiele, comploturile, revolutiile, executiile, torturile, terorismul au devenit practic norma de viata pentru omenire. Triburile si natiunile erau distruse atit in timpurile biblice, cit si in secolul XX civilizat. Nu e intimplator faptul ca unul din clasici a denumit metaforic violenta ,,moasa istoriei".
Manifestarile tipice ale violentei sint:
- lipsirea de viata, cauzarea leziunilor corporale, atentarea la inviolabilitatea sexuala, capturarea ostaticilor, extorcarea si alte metode de instrainare a averii, aplicarea torturii si altor masuri ilicite de influentare asupra persoanelor arestate sau aflate sub urmarire penala;
- abuzul de putere, lipsirea de anumite drepturi si libertati, comportamentul crud cu copiii etc.
Genurile de violenta enumerate sint denumite in literatura juridica drept ,,infractiuni violente". Totusi nici pina in prezent nu e determinata definitiv sfera actiunilor de acest gen. Astfel, unii autori includ aici omorurile intentionate, cauzarea intentionata a leziunilor corporale grave si huliganismul, care constituie un grup aparte in cadrul criminologiei. A.E. Jalinski mentioneaza ca categorisirea aceasta e ilogica, deoarece e inexplicabil de ce nu include cauzarea leziunilor corporale usoare, violurile etc.
Alti cercetatori considera drept infractiuni violente huliganismul, leziunile corporale, omorurile si violurile. Unii completeaza cu hartuirea, pentru ca inteleg prin infractiuni violente toate infractiunile legate de violenta sau amenintarea cu aplicarea acesteia. L.D. Gauhman, examinind problema data sub aspect juridico-penal, nu o limiteaza doar la violenta fizica, ci considera ca metoda violenta de comitere a infractiunilor include de asemenea amenintarea cu aplicarea violentei.
Dictionarul explicativ al lui V.Dali din sec. XVIII trateaza violenta drept ,,fortare, robire, necesitate, violenta, actiune rusinoasa, ofensatoare, ilegala si samovolnica". in legislatia penala notiunea de violenta e legata obligatoriu de aplicarea in mod ilegal si social-periculos a fortei fizice fata de o alta persoana, impotriva vointei ei, in scopul cauzarii suferintelor fizice, leziunilor corporale sau lipsirii de viata. Aceasta notiune nu cuprinde amenintarea cu aplicarea violentei, deoarece aceasta nu provoaca nemijlocit cauzarea leziunilor corporale altor persoane. Amenintind pe cineva cu lipsirea de viata sau prejudicierea sanatatii, infractoml nu are obligatoriu intentia de a-i cauza real daune fizice. De aceea dreptul penal si criminologia trateaza violenta fizica si amenintarea cu aplicarea acesteia drept doua metode independente de comitere a infractiunii.
In literatura juridica se mentioneaza ca metodele fundamentale de comitere a infractiunilor cu intentie este violenta fizica, psihica, abuzul de serviciu sau de alte imputerniciri, falsul de acte sau al tip de inselaciune, luarea (darea) de mita, deteriorarea sau distrugerea averii. Dupa parerea noastra, in sens larg, violenta fizica si amenintarea cu aplicarea ei sint doua fenomene omogene. Constientizarea de catre victima a posibilitatii reale de materializare a amenintarii il impune sa indeplineasca cerintele infractorului. Refuzul victimei de se supune finalizeaza adeseori cu pricinuirea de daune sanatatii sau chiar cu lipsirea de viata. In majoritatea cazurilor actiunile violente sint conjugate cu amenintarile de a pricinui prejudicii mult mai mari sanatatii victimei sau de a o lipsi de viata in caz de impotrivire continua sau neindeplinire a cerintelor infractorului.
Din punct de vedere al criminologiei, notiunea de ,,criminalitate violenta" este teoretic intemeiata. La baza gruparii actiunilor date intr-o categorie separata, semnificativa sub aspect criminologie, se afla urmatoarele criterii:
1) obiectul atentatului - relatiile sociale protejate de legislati penala, care asigura inviolabilitatea statutului fizic ? persoanei;
2) forma vinovatiei-intentia directa;
3) metoda de actiune a infractorului - violenta fizica sau psihici
4) violenta este comisa impotriva vointei victimei.
Reiesind din acesti indici, prin infractiuni violente trebuie s intelegem actiuni intentionatepenal-sanctionabile, care atenteaz asupra valorilor fizice (viata si sanatatea) ale persoanei si se comit contrar vointei persoanei prin violenta fizica sau psihica. I conformitate cu aceasta definitie infractiunile violente constituie: omon intentionat, vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatati huliganismul imbinat cu violenta, violul, determinarea la sinucideri amenintarea cu omorul ori cu vatamarea grava a integritatii corporal sau a sanatatii, maltratarea intentionata sau alte acte de violenta.
Totodata, mentionam ca infractionalitatea violenta nu este, i primul rind, un fenomen omogen, iar in al doilea rind nu este absoh opusa infractionalitatii avid-violente si nu constituie o alternativa acesteia. Criminalitatea violenta si avid-violenta se suprapun partial, vorba, de exemplu, de banditism, jaf violent si tilharie cu scop de insusire a averii. Acestea sint asa-numitele infractiuni ,,cu doua obiecte de atentare, dar semnificativa in acest caz este securitatea persoane Ele au multe trasaturi si indicii comune cu infractiunile violenl traditionale. In toate aceste cazuri mecanismul infractiunii tine ? atitudinea agresiv-neglijenta fata de persoana, viata, sanatatea inviolabilitatea sa.

Fisiere in arhiva (1):

 Criminalitatea Violenta.doc