Criminalitatea în Republica Moldova

INTRODUCERE

Omenirea nu s-a confruntat niciodată cu asemenea amenințări și pericole ca cele de la începutul mileniului al III-lea. Criminalitatea, în toată complexitatea ei, indiferent de forma de manifestare, reprezintă astăzi un fenomen tot mai agresiv, astfel încît societatea umană este amenințată atît la bazele ei morale, cît și în structurile pe care este întemeiată.

În acord cu actualele curente criminologice, autorii extind analiza crimei de la infracțiune la devianță, pentru a oferi o mai bună înțelegere a fenomenului și, implicit, a predicției și a profilaxiei sale. În acest sens, criminologia ca știință este condiționată de necesitățile sociale ce țin de asigurarea teoretică a măsurilor de contracarare a criminalității. Având un caracter multidisciplinar, criminologia implică o vastă cercetare științifică în planul crimei, al personalității criminalului și a criminalității în general. Eficacitatea măsurilor de control asupra criminalității constă în rezolvarea oportună a problemelor referitoare la cunoașterea esenței fenomenului 3K (crimă, criminal, criminalitate), la justa apreciere a stării și tendințelor acestuia în Republica Moldova, la descoperirea cauzelor și condițiilor, a factorilor și împrejurărilor ce favorizează săvârșirea infracțiunilor, pronosticarea criminalității și a altor devianțe sociale, elaborarea măsurilor eficiente de prevenire și de combatere.

În primele 8 luni ale anului 2010 nivelul criminalității pe teritoriul Republicii Moldova a crescut creștere cu 34,6 la sută, arată datele statistice.

Potrivit unui comunicat de presă a Procuraturii Generale, situația criminogenă din Republica Moldova este o dinamică neuniformă ce ține de primirea, înregistrarea și evidența sesizărilor și altor informații despre infracțiuni, fenomen moștenit și implementat adânc în conștiința angajaților MAI de către fosta conducere.

Pentru depășirea acestei probleme, Procuratura Generală a preconizat pentru luna septembrie curent desfășurarea ședințelor comune cu participarea președinților raioanelor și comisarilor de poliție vizând conlucrarea cu organele de drept în prevenirea și combaterea criminalității.

Prima ședință s-ă petrecut în mun. Bălți, la 21septembrie curent. În cadrul ședinței s-a făcut analiza cauzelor și condițiilor care au favorizat situația criminogenă în zona respectivă.

Unii conducători ai organelor de forță în cadrul ședinței au invocat drept motiv de creștere a criminalității faptul că, anterior, conducerea MAI nu le permitea punerea la evidență a crimelor nedescoperite sau în care făptuitorii nu erau cunoscuți, politică promovată zi de zi, an de an de către fosta conducere MAI.

„Anterior se constata un procent de descoperire a infracțiunilor de peste 99,9 %, ceia ce înseamnă că 100 din cele 100 infracțiuni comise în unitatea administrativ teritorială erau descoperite ori infractorul era identificat. De fapt aceasta era o manipulare a cifrelor pentru a crea o imagine bună”, au declarat oamenii legii în cadrul ședinței. De asemenea ei au comunicat că realitatea era cu totul alta și ascunsă de populație.

Potrivit conceptului legal susținut de conducerea organelor de drept, la moment conducătorii organelor de drept din teritoriu sunt orientați de a primi, înregistra și examina toate sesizările și alte informații despre infracțiuni parvenite de la cetățeni.

Astfel, analiza efectuată relevă că de fapt înregistrarea sau luarea la evidență a tuturor infracțiunilor este un fenomen pozitiv în activitatea organelor de drept care evident atestă o majorare statistică a numărului de infracțiuni.

Treptat această practică vicioasă se înlătură pentru ca populația să cunoască starea reală, de fapt, obiectiv realizat la ședința din mun.Bălți. Ședințe analogice se preconizează și pentru Zonele Centru și Sud.

I. TENDINȚELE CRIMINALITĂȚII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În anii 60-70 ai sec. XX lupta contra criminalității a fost stăvilită pe motiv că într-o țară socialistă un astfel de fenomen nu ar exista. Acest negativism n-a avut decît o singură consecință - dezvoltarea criminalității. în perioada stagnării pentru aceasta s-au creat toate condițiile necesare. Economia planificată genera veșnicul deficit de mărfuri, ceea ce a condus la apariția delapidatorilor-afaceriști, care și-au asumat obligația „civică" de a satisface nevoile raționale și iraționale ale populației.

Pe de altă parte, sistemul politic și birocrația au contribuit la apariția așa-numitei „elite de partid", care utiliza pentru propria sa prosperitate fondurile de stat, piețele de desfacere, sistemul financiar, aparatul economic, administrativ, de control și cel de drept . Aceasta a fost starea reală de lucruri, care a durat pînă în a. 1991, cînd a avut loc căderea regimului sovietic și răspîndirea criminalității din fosta URSS, cu rapiditate, în Europa, SUA și Canada. Paralel cu apariția și dezvoltarea noilor valori sociale, apar permanent și noi forme de activități infracționale.