Criminalitatea în Domeniul Informaticii

INTRODUCERE

Noua civilizatie informatica se bazeaza pe disponibilitatea si accesibilitatea informatiei, care a devenit o proprietate nationala vitala ce are o valoare strategica; daca nu este protejata, ea poate fi cucerita sau distrusa.

Principala problema o constituie asigurarea si protejarea informatiilor atunci când sunt lansate în retele. Câmpul de lupta preferat este Internetul, al carui caracter deschis permite statelor (fie ca recunosc, fie ca nu) sa sponsorizeze hackerii care patrund în computerele altor state si intercepteaza comunicatiile digitale. Cyberspatiul are anumite caracteristici care, împreuna cu legislatia deficitara (sau inexistenta), fac ca razboiul informational (în speta spionajul informatic, sabotajul informatic, terorismul informatic) sa presupuna riscuri mici si sa aduca mari câstiguri.

Cel care poarta razboiul digital, înarmat cu tastatura si cu mouse-ul, în fata terminalului sau conectat la retea, risca foarte putin sa fie prins. Riscul de a fi judecat este si mai mic, iar cel de a fi condamnat este aproape nul.

VULNERABILITATI ALE SISTEMELOR INFORMATICE

Începuturile

2 noiembrie 1988 este o zi importanta pentru Internet. În acea zi, un proaspat absolvent al Universitatii Cornell din Statele Unite, Robert Morris Jr., a executat un program de tipul vierme, primul program care afectat într-un mod foarte serios Internetul. În câteva secunde, mii de calculatoare de pe întreg teritoriul Statelor Unite au fost scoase din functiune de neobisnuitul program.

Sute de retele ale institutelor de cercetare, ale universitatilor, dar si ale celor câteva companii care erau conectate în acea vreme la Internet au fost afectate.

În decursul a câteva ore a fost format un grup de voluntari care sa rezolve cât mai rapid aceasta situatie urgenta. Membrii grupului, denumit Virus Net, comunicau cu ajutorul telefonului si al segmentelor neafectate ale retelei. În urma unui efort deosebit au reusit sa identifice cauza problemei, sa izoleze programul virus si sa gaseasca o slabiciune în codul acestuia. Aceasta descoperire a facut ca raspândirea virusului sa fie oprita într-un timp record de 24 de ore de la aparitie.

Virusul lui Morris a revelat vulnerabilitatea Internetului si a facut sa fie constientizata nevoia de securizare a acestuia.

John D. Howard propune urmatoarele sase categorii de autori:

" hackeri  persoane, mai ales tineri, care patrund în sistemele informatice din motivatii legate mai ales de provocare intelectuala, sau de obtinerea si mentinerea unui anumit statut în comunitatea prietenilor;

" spioni  persoane care patrund în sistemele informatice pentru a obtine informatii care sa le permita câstiguri de natura politica;

" teroristi  persoane care patrund în sistemele informatice cu scopul de a produce teama, în scopuri politice;

" atacatori cu scop economic  patrund în sistemele informatice ale concurentei, cu scopul obtinerii de câstiguri financiare;

" criminali de profesie  patrund în sistemele informatice ale întreprinderilor pentru a obtine câstig financiar, în interes personal;

" vandali  persoane care patrund în sistemele informatice cu scopul de a produce pagube.

REGLEMENTAREA CRIMINALITATII INFORMATICE

Criminalitatea informatica reprezinta un fenomen al zilelor noastre, reflectat în mod frecvent în mass-media. Cercetarile criminologice asupra infractiunilor realizate prin sistemele informatice se afla înca în stadiul tatonarilor. Chiar si cele realizate pâna în acest moment tind sa schimbe modul clasic în care sunt privite infractiunile în sistemele actuale de justitie penala.

Vom adopta definitia de lucru data faptelor penale de natura informatica de catre grupul de experti ai OECD în 1983: orice comportament ilegal, neetic sau neautorizat, ce priveste o prelucrare automata a datelor si/sau o transmitere de date. Aceasta definitie, desi formulata în urma cu peste doua decenii, îsi dovedeste utilitatea în primul rând prin faptul ca permite integrarea dezvoltarilor ulterioare ale tehnicii în domeniul informatic.