Crima si criminali in serie

Extras din referat Cum descarc?

Conceptul de crima, reprezinta unul din elementele obiectului de studiu al criminologiei, fiind legat aproape inseparabil de persoana criminalului. Infractiunea, conform artciolului 15 al Codului Penal este fapta "prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o".
Termenul de infractiune este inlocuit in criminologie cu cel de "crima" de la care de fapt, etimologic, ii vine si numele. Un alt concept utilizat in literatura de specialitate este cel de "actiune criminala".
Emile Durkheim afirma in lucrarea sa "Regulile metodei sociologice" ca "Noi numim crime toate actele pedepsite si mai definim crima obiectul unei stiinte speciale, Criminologia. 
Totalitatea acestor fapte umane reprezinta criminalitate si, ca elemente ale acesteia, criminologia le analizeaza individual, le descrie, le stabileste conexiunile si caracteristicile in cadrul general al criminalitatii, explicandu-le cauzele si conditiile producerii lor. 
Distingem trei intelesuri posibile ale notiunii de crima: sensul comun, sensul penal si sensul criminologic. In sens comun, prin crima se desemneaza, de regula, o infractiune intentionata impotriva vietii persoanei, fie ca este vorba de omor (art. 174 C. pen.), de omor calificat (art. 175 C. pen.), de omor deosebit de grav (art. 176 C. pen.) sau de pruncucidere (art. 177 C. pen.).
In sens penal, crima desemneaza o infractiune grava, pentru care legiuitorul stabileste pedepse diferite si proceduri speciale, in raport cu celelalte infractiuni. Acest sens este dat de impartirea tripartita a infractiunii in crime, delicte si contraventii. Pentru prima data, de o maniera clara, aceasta impartire a fost retinuta de Codul penal al Revolutiei Franceze, cunoscut sub denumirea de Codul lui brumar anul IV, a fost preluata de Codul penal de la 1810 (Codul Napoleon), apoi de majoritatea legislatiilor penale europene elaborate la inceputul secolului al XIX-lea.
In sens criminologic notiunea de crima are o acceptiune larga, referindu-se la infractiune in general. Dupa cum vom constata insa, este inexact a pune semnul de egalitate intre infractiune si notiunea de crima utilizata in criminologie. Inca de la primele cercetari cu caracter stiintific efectuate in domeniul criminologiei, s-a incercat, si partial s-a reusit, o distantare de viziunea abstracta cu privire la infractiune, pe care o practicau penalistii. Crima a fost privita ca fapt uman si social, ca fenomen in sensul de realitate observabila si repetabila. Rezulta din cele expuse ca, in sens criminologic, notiunea de crima trebuie sa porneasca de la conceptul de infractiune din dreptul penal, insa trebuie sa mearga dincolo de acesta, asa cum se intampla in realitate, in cercetarea criminologica.
1.2."Criminalul"
Acesta este de fapt "creatorul" criminalitatii.
Din punct de vedere juridic, criminalul este persoana care a comis cu vinovatie una sau mai multe infractiuni prevazute de legea penala.
"Trecerea Ia act" (comiterea infractiunii), concept introdus in limbajul de specialitate de Etienne de Greef, este activitatea prin care o persoana devine subiect al studiului criminologiei, activitate care-i deosebeste pe indivizii infractori de noninfractori.
Ca subiect de studiu, persoana care a comis infractiunea, criminalul, trebuie sa fi fost si condamnat printr-o hotarare judecatoreasca.
Criminalul era singurul obiect de studiu la inceputurile Criminologiei, cand aceasta era cunoscuta sub numele de "antropologie criminala"(in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, in SUA. raspandindu-se ulterior in tarile anglo-saxone, in tarile scandinave, ulterior in fosta R.F. Germania si Elvetia.) 
Lucrarea lui Cesare Lambroso "L'uomo delinquente", publicata la Milano, in 1876, este rezultatul cercetarilor autorului, efectuate asupra a catorva mii de infractori, stabilind anumite caracteristici tipice acestor categorii de oameni.
Criminalul, in Criminologia zilelor noastre, continua sa fie figura centrala a cercetarilor stiintifice, el fiind analizat atat medical, psihologic cat si social, urmarindu-se formarea personalitatii acestuia anterior comiterii crimei, "antefactum" precum si in momentul "trecerii la act dar si "post factum", stabilind in functie de individualitatea persoanei un program de reinsertie sociala a acesteia.


Fisiere in arhiva (1):

  • Crima si criminali in serie.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

- Gh. Nistorescu, C. Paun, Crimmologia, Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1995.
- Lane B., Gregg W., Enciclopedia ucigasilor in serie, Editura RAO, Bucuresti, 1996
- Codul penal. Codul de procedura penala, Editura Hamangiu, 2011
- Butoi T., Criminali in serie - Psihologia crimei, Editura Phobos, Bucuresti, 2003
- Montet L., Criminali in serie, Editura Corint, 2003;
- Ortmann C.H., Hess K.M., Criminal Investigation, Delmar Cengage Learning, 2012
- Pirozynski T., Criminologie clinica si relationala, Editura Symposion, Iasi, 1995;
- Stanoiu R., Criminologie, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1995;
- Tanasescu I., Florescu B., Victima si agresorul, Editura INS Brancoveni, Bucuresti, 1994;


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!