In continuare ne vom opri asupra cerecetarii criminalistice a uneia dintre cele mai importante, categorii de urme si anume urmele lasate de un factor determinant, pe care il denumim generic corpul uman, sau, mai exact, de elementele sale anatomice. Atunci cand ne vom referi la aceasta categorie de urme, majoritatea cu valoare particulara in procesul de identificare, are, in vedere si pe victima acesteia. Studiul urmelor formate de anumite parti ale corpului uman este considerat ca facand obiectul unei stiinte sau mai exact, al unei ramuri a stiintei criminalisticii denumita lofoscopie. Dactiloscopia este ramura criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare, in vederea identificarii persoanei. Intr-o formulare sintetica, C.
Turai spune despre dactiloscopie ca este stiinta privind studiul desenelor papilare. In activitatea complexa de descoperire, relevare, fixare si ridicare a urmelor de maini de la locul faptei este necesar sa se tina seama, inca de la inceputul cerecetarii, de modul in care s-au format aceste urme. Cum este si firesc, o urma de mana, indiferent ca este a degetelor, a palmei sau a intregii maini, se formeaza prin contactul direct al acesteia fie cu o suprafata, fie cu un obiect oarecare. In functie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel: - urme de maini statice sau dinamice. Valoarea cea mai mare pentru identificarea persoanei o au, bineinteles, urmele de maini statice, intrucat reusesc sa redea cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. Spre deosebire de urmele statice, urmele dinamice, prezentandu-se sub forma unor manjituri, pot servi in cel mai bun caz la o identificare generica.
- urmele de suprafata sau de adancime. In functie de plasticitatea suportului primitor de urma.
De exemplu, urmele formate in chit moale, in ceara, in plastilina, in vopsea neuscata etc. se formeaza in adancime, spre deosebire de urmele lasate pe o suprafata dura, de genul sticlei, care sunt de suprafata. La randul lor, urmele de suprafata se pot forma prin stratifecare datorita depunerii de substanta aflata pe mana (sudoare, vopsea, grasime, sange etc. ) pe suprafata atinsa, precum si prin destratificare, datorita ridicarii substantei extinse anterior pe obiect (praf, vopsea). - urme de maini vizibile sau latente. Variante intalnite, de regula, la urmele de suprafata formate prin stratificare. Urmele de maini latente, contrar aparentelor, sunt in majoritatea cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile. Explicatia consta in aceea ca urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de substanta, capabila sa redea cu fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor papilare si chiar al porilor. Spre deosebire de urmele latente, urmele vizibile pot determina unele greutati in cerecetare. Pe de o parte, acestora le este caracteristic, in numeroase cazuri, un anumit grad de ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
