Pâinea și Vinul Simbol Complex al Creștinismului

Nu stiu dacă alt simbol a avut un impact mai mare in crestinism decât cel al euharistiei. Poate doar crucea sau botezul Botezul este un act unic în viată, crucea prin suprasolicitare pare a se fi demonetizat.

Însă Pâinea si Vinul , prin repetarea periodică si prin actul pregătitor al introspectiei eventual asociată cu spovedania, îsi păstrează încă vie puterea simbolică.

Cum s-a născut acest act neuitat de milenii? Ce ii dă vitalitate?

În seara dinaintea arestării, judecării nedrepte si răstignirii Sale, Mântuitorul Și-a a adunat ucenicii în camera de sus pentru a sărbători Pastele. Să-l lăsăm pe eruditul evanghelist Luca să relateze evenimentul:

Când a sosit ceasul, Iisus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.

El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de patima Mea; căci vă spun că de acum încolo nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.”

Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu şi a zis: „Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi; pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.”

Apoi a luat pâine; şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.”

Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul şi li l-a dat, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu care se varsă pentru voi ”

Mântuitorul a încărcat cu semnificatie doua dintre bucatele obisnuite de pe masa de Paste. Dar nu a făcut-o arbitrar. Atât pâinea, cât si vinul erau asociate in cultura iudaică unor adevăruri revelate.

Pâinea nu era doar aliment de bază într-o societate agrară. In cazul esraelitilor era simbolul poporului înaintea lui Dumnezeu. Atunci când Yahweh (Domnul) a dat legea profetului Moise, pe muntele Sinai, i-a inspirat si planul Cortului Întâlnirii - locul sacru, plin de simboluri, calea prin care omul se putea apropia de divinitate. Alătur un plan schematic al acestei arhitecturi spirituale. (fig. 1)

Acest spatiu slujit de neamul levitilor si de preoti cuprindea un altar al jertfelor, un lighean al curătirilor si un cort al închinării. Cel ce dorea să se apropie de Dumnezeu venea pe calea jertfei, mărturisindu-si păcatul si exprimându-si recunostinta. Apoi actul său închinător era completat de mijlocirea preotului, care curătit în apă intra in cortul - locuintă a Domnului. Acolo, după cea dintâi perdea se afla o masă luminată de cele sapte candele ale sfesnicului mereu aprins. Pe masă erau 12 pâini, care simbolizau cele 12 semintii ale poporului ales, ce se bucurau de binecuvântarea si vegherea ochilor lui Dumnezeu.

Următoarele obiecte simbolice erau altarul tămâierii despărtit prin perdeaua dinăuntru de chivotul cu heruvimi, scaunul de domnie al Domnului. Dacă cea dintâi asociere (sfesnic – masa pâinilor) accentuează grija lui Dumnezeu pentru om, cea de-a doua asociere (altar – perdea – chivot) surprinde căutarea ne-deplină a omului după Dumnezeu

Din acest tablou complex vreau sa decupez doar semnificatia pâinii – poporul, comunitatea. Frământată din făina multor boabe, puse în acelasi aluat si în acelasi cuptor, pâinea simbolizează astfel comuniunea. Sfântul apostol Pavel le scrie Corintenilor, comentând despre pâinea euharistiei.