Obiceiuri si Traditii Romanesti

Extras din referat Cum descarc?

Obiceiurile calendaristice la romani sunt bogat reprezentate in folclorul literar, fiind legate de munca desfasurata in cadrul ei natural.
Obiceiurile traditionale care ocupa un loc aparte, prin durata si amploarea lor, sunt cele legate de sarbatorile de iarna, numite si sarbatorile schimbarii anului. Ele acopera, la cumpana dintre ani, doua saptamani pline (24 decembrie-7 ianuarie) si au ca puncte centrale Craciunul si Anul Nou. Acum se face cunoscut repertoriul lor bogat si colorat, care cuprinde: colindele (de copii), plugusorul, umblatul cu steaua si cu sorcova. Prin aceste creatii, sarbatorile religioase sunt, pentru intreaga crestinatate, prilejuri de manifestare a bucuriei, recunostintei, a credintei in Divinitate, momente de purificare spirituala si apropiere intre oamenii de toate varstele . Copiii insufletesc aceste sarbatori, pentru ca ei sunt ,,actorii'' si ,,beneficiarii'' principali, chiar daca sunt insotiti si de maturii predispusi sa retraiasca varsta neuitata a colindatului si rostirii plugusorului. Cei mici traiesc din plin si sincer sentimentul religios exprimat in creatiile amintite, fiind influentati in credinta si conduita crestinesca.
Aceste obiceiuri calendaristice sunt:
o Sfantul Andrei
o Sfantul Nicolae
o Colindele
o Plugusorul 
o Sorcova
o Paparuda si Caloianul
o Dragaica sau Sanzienele
SFANTUL ANDREI
Romanii isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfantul Andrei, la 30 noiembrie. Intamplarea a facut ca Ziua Nationala, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor romanesti, sa se celebreze a doua zi. Iata acum ca, cele doua componente, spiritualul si istoria, se alatura pentru a fi comemorate in momentul in care postul Craciunul este in toi , natura si individul pregatindu-se
deopotriva pentru nasterea Mantuitorului.
Iarna este sobra, plina de privatiuni si primejdioasa, dar sarbatorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din traditia romanilor, prefigureaza parca clipele in care totul va reveni la viata.Noaptea din Ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant, tocmai pentru ca ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa.
SFANTUL NICOLAE
Decembrie vine cu sarbatoarea, atat de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae. Cati dintre noi nu au asteptat cu infrigurare dimineata de 6 decembrie pentru a se uita daca Mosu" a lasat ceva in ghetele pregatite de cu seara? Este posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde Mos Craciun este cel care pune daruri in ghetele sau ciorapii anume pregatiti. Copiilor din Romania li se poate intamla ca Mos Nicolae sa aduca si cate o varguta ( pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxa Sfantul Nicolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor. 
COLINDELE
Cuvantul romanesc ,,colinda" deriva din latinescul ,,calendae'', originea acestor manifestari si cantece rituale fiind romana. Este vorba de ,,Calendele lui Ianuarie", care echivalau cu sarbatoarea Anului Nou. Pentru copii, colindatul trebuie sa fie un prilej de intarire a credintei, de purificare pe plan sufletesc, de constientizare a faptului ca un bun crestin trebuie sa fie onest, bun cu aproapele, sa-si respecte parintii si bunicii, sa nu fie razbunator. E adevarat, in mersul la colindat (la rude, prieteni) copiii sunt mesagerii sentimentului de purificare, de incantatie sufleteasca si mai putin a ideilor din dogma crestina, pe care nu o inteleg inca. In acest sens educatorii trebuie sa selecteze colinde scurte, cu versuri fluente si, daca se poate, fara forme arhaice, care ingreuneaza pronuntia si necesita explicatii pe indelete.
PLUGUSORUL 
In timp ce colindatul se face auzit indeosebi in sarbatoarea Craciunului, plugusorul domina sarbatoarea Anului Nou. Acesta creatie populara este incadrata de folcloristi in poezia descriptiva care exprima un ritual stravechi , mostenit de la romani. La romani, plugusorul este raspandit in Moldova, Muntenia si Oltenia, mai putin in celelalte provincii, insa aici este reintrodus pe cale livreasca.
Caracterul agrar al obiceiului se vede si in mijloacele care insotesc rostirea versurilor: plug, buhai, talangi, pocnetul bicelor. Actul magic este simbolizat de ,,prima brazda'', iar cel poetic de descierea muncilor agricole. Fiind un obicei agrar redat imagistic printr-o urare de Anul Nou, el este simbolizat printr-un plug tras de doi sau mai multi boi.
Plugusorul traditional contine elemente ale etnogenezei poporului roman, ceea ce constituie, prin Traian si Dochiana, pilonii de baza ai unuia din miturile fundamentale ale poporului roman.


Fisiere in arhiva (1):

  • Obiceiuri si Traditii Romanesti.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!