Principii ale eticii cercetarii stiiintifice

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Principii, valori si reguli morale
Fiecare dintre ele ne comunica ceva despre moralitate. Cu toate acestea, exista diferente notabile
intre nivelurile de generalitate si, poate, chiar si de stringenta ale cerintelor pe care le
formuleaza.
Primul enunt mai este cunoscut si ca ,,formula umanitatii a Imperativului Categoric" si ii apartine
filosofului german Immanuel Kant. Prin aceasta formula, Kant ofera fundamentul justificativ
pentru ideea respectului demnitatii persoanelor, pe care multi autori o considera ca stand la baza
culturii morale europene moderne, fiind preluata in constitutii, legislatie, reglementari
institutionale si dezvoltata in nenumarate lucrari de etica din ultimele doua sute de ani. Observati
insa ca formula umanitatii, desi ne ofera un fel de ghid pentru actiune, nu ne spune totusi cu
precizie ce trebuie sa facem in fiecare situatie particulara. Putem spune ca tine de noi sa decidem
daca, intrun context dat, mai curand actiunea A sau actiunea B ar fi cea care indeplineste cerinta
de a trata umanitatea din persoane ca scop in sine. De multe ori insa, in practica, nu vom fi de
acord asupra optiunii, desi acceptam cu totii principiul. Spre exemplu, atat sustinatorii, cat si
opozantii unei propuneri constitutionale pot sa apeleze la ideea de respect pentru demnitate
pentru asi sustine pozitia (unii pentru a argumenta ca adoptarea propunerii este necesara pentru a
respecta demnitatea unei categorii de persoane, iar ceilalti pentru a argumenta ca, adoptata, ar
incalca demnitatea unei alte categorii). Decizia se poate dovedi adesea complicata si spinoasa, iar
strategia precauta ar fi mai curand cea a reflectiei si a discutiei critice, decat a unor verdicte date
,,cu pumnul in masa". Putem nota insa, pentru moment, faptul ca principiile etice sunt enunturi
de maxima generalitate, care isi propun sa incapsuleze cerinte considerate fundamentale ale
moralitatii (vom reveni la discutia despre principii in capitolul urmator).
Cel deal doilea enunt face trimitere la o ,,valoare" (libertatea). Statutul valorilor (nu doar al celor
morale) a fost intens dezbatut in istoria filosofiei. Exista chiar o subdisciplina filosofica, numita
,,axiologie", care se ocupa cu elucidarea
conceptului de valoare. Valorile morale, in cea mai comuna intelegere, reprezinta standarde ale
binelui pe care le asumam, la nivel individual sau comunitar. Ele, impreuna, configureaza spatiul
in care vom oferi raspunsul la intrebari de tipul ,,ce fel de persoane sau de societate vrem sa
fim?". Nici valorile, singure, nu ne dau de cele mai multe ori algoritmi foarte simpli pe baza
carora sa optam in situatii particulare. Doi cercetatori diferiti, sau doua universitati care sunt la
fel de angajate in raport cu valoarea libertatii academice, ar putea da raspunsuri diferite la
interogatii practice legate de posibilitatea de a justifica prin intermediul acestei valori alegerea
oricarei teme de cercetare sau exprimarea oricarei opinii. Este necesar si in cazul valorilor un
efort constant de interpretare, reinterpretare si internalizare, pentru a fi transpuse in actiune.
(Este, poate, utila in acest punct o paranteza. Cititorii cu simt critic au remarcat cu siguranta o
oarecare asemanare intre caracterizarile pe care leam dat principiilor si valorilor. O posibila cale
de armonizare, nu singura posibila, ar fi sa spunem ca principiile sunt cele care fixeaza, prin
enunturi, cerintele generale ridicate de aderenta la o valoare. Daca, spre exemplu, valoarea
este cea a
,,umanitatii", principiul ne va indica sa o tratam intotdeauna ca scop in sine in interactiunile cu
ceilalti).
A treia propozitie de la care am pornit reprezinta o regula. Spre deosebire de principii, regulile
morale tind sa fie mult mai bine specificate si sa prevada cu mai multa precizie decat principiile
calea de urmat intro situatie data. Specificarea sau particularizarea unei reguli poate merge destul
de departe, pana la o descriere stufoasa a tipului de context care cere ,,activarea" ei (,,este
interzis/obligatoriu X, cu exceptia situatiilor care prezinta toate caracteristicile A, ,N"). Faptul
ca regulile tind sa fie mai clar particularizate nu face insa aplicarea lor automata. Este nevoie, nu
de putine ori, de un anumit grad de antrenament al discernamantului nostru moral pentru a
decide daca ne aflam intrun moment care cere aplicarea regulii A sau a regulii B (Aristotel
numea ,,phronesis", tradus imperfect ca ,,ratiune practica", aceasta capacitate antrenata a
oamenilor, ce cuprinde si discernamantul moral). Mai mult, este nevoie, mai ales in cazurile
dificile, sa vedem daca o regula anume este sau nu justificata. Desi intuitiile ne ajuta adesea
(simtim aproape visceral ca o anumita regula impusa este nedreapta, de exemplu), ele pot fi si
extrem de inselatoare. Poate tocmai de aceea, mecanismul justificarii unei reguli se bazeaza de
obicei pe evidentierea felului in care ea se sprijina pe un principiu moral sau pe o valoare larg
acceptata (ex. ,,regula consimtamantului informat in cercetarea pe subiecti umani este o
particularizare a principiului moral al respectului pentru demnitatea umana" -  mai pe larg in
capitolul


Fisiere in arhiva (1):

  • Principii ale eticii cercetarii stiiintifice.pdf

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Liviu Andreescu. ,,Academic Freedom in ReligiouslyAffiliated Universities". In: Journal for the
Study of Religions and Ideologies, nr. 7(19), 2008, pp. 162183;
Liviu Andreescu. ,,Selfplagiarism in academic publishing: the anatomy of a misnomer". In:
Science and Engineering Ethics, nr. 19(3), 2013, pp. 775797;
Aristotel. Etica Nicomahica (traducere de Stella Petecel). Bucuresti: Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 1988;
Julian Baggini; Peter Fosl. A Compendium of Ethical Concepts and Methods. London: Blackwell
Publishing, 2014;
Jeremy Bentham. The collected works of Jeremy Bentham: An introduction to the principles of
morals and legislation. Oxford: Clarendon Press, 1996;
Zulfiqar Bhutta, ,,Beyond Informed Consent". In: Bulletin of the World Health Organization, nr.
82, 2004, pp. 771777;
John Bruhn. ,,The Functionality of Gray Area Ethics in Organizations". In: Journal of Business
Ethics, nr. 89, 2009, pp. 205214;


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!