Corupția în România

1. Introducere

Coruptia este un fenomen mondial, si a-l restrange la tarile in dezvoltare ar insemna luarea unei atitudini inacceptabil de optimiste. Hans - Ludwig Zachert, seful Biroului Federal de Investigatii din Germania, a asemanat coruptia, ruginii: initial se manifesta pe ici pe colo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Acesta declara: "Oricat se bat guvernantii cu pumnii-n piept, coruptia in sectorul public nu se rezuma doar la cateva oi negre, ci este un fenomen de zi cu zi in Germania!" Conform aceluiasi, numarul de cazuri descoperite pana azi este de ordinul miilor. Beneficiarul direct este crima organizata care, cu ajutorul unor functionari, aflati pe statul de plata, cauta sa obtina influenta asupra autoritatilor. Nici un sector nu este "scutit" de practici corupte sau quasi-corupte. Rar trece o zi fara ca alte si alte cazuri noi sa iasa la iveala. In iulie 1995 inalti functionari din industria auto au fost arestati sub acuzarea de a fi bagat in buzunar cateva "comisioane". In tari in ascensiune, precum Koreea de Sud, sau Mexic, dar si in tari dezvoltate: Franta, Italia, Belgia sau Japonia, au fost operate nenumarate dosare penale, toate cu acelasi laitmotiv - CORUPTIA -. A nu se crede ca SUA a fost ocolita de acest flagel. Nici pe departe. Publicatii din Marea Britanie, Olanda, Japonia precum si o voluminoasa bibliografie despre tangentopoli italieni intaresc supozitia ca nu exista civilizatie care sa nu cunoasca o forma sau alta de coruptie! Transparency International, o organizatie care a declarat razboi coruptiei, publica periodic un rating al tarilor lumii, in care apreciaza coruptia pe o scara de la 1 la 5. Nu mai putin de opt tari au primit "calificativul" maxim. Cu alte cuvinte: no baksheesh no business.

2. Definind bestia: aprecieri generale

In primul rand, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de "cheltuieli de functionare" sau "cheltuieli speciale", altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia.

Insumand, coruptia incorporeaza patru caracteristici majore:

- Abuzul de putere

- Avantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasivi

- Efecte indezirabile asupra tertilor

- Secretul tranzactiei

Doua precizari mai sunt necesare. Nu toate afacerile sunt susceptibile de practica coruptiei. Experienta arata ca firmele de constructii care se specializeaza in infrastructura, sau alte firme implicate in proiecte la scara larga sunt cele mai vulnerabile, mai ales atunci cand decizia apasa pe umerii unui numar restrans de oameni. Companiile cu produse necompetitive sunt mai predispuse decat cele cu produse si servicii excelente. In ce priveste tarile in dezvoltare, intr-adevar coruptia se manifesta mai des, dar asta nu inseamna ca nu exista functionari "curati".

3. Diferentieri intre formele de coruptie

"Coruptia draguta"

Aceasta forma se manifesta prin plati "mici" menite sa determine o persoana cu capacitate de decizie, sa aiba grija ca procesul respectiv sa se desfasoare intr-o perioada rezonabila de timp. Are ca punct de pornire faptul ca in absenta acestor "mici" plati nu s-ar intampla nimic, sau procesul ar fi intarziat peste limita suportabila a nervilor. Cuvantul "dragut" din sintagma se refera la valoarea platii si la "marimea" obligatiei pe care aceasta o cumpara. In multe tari sarace, coruptia draguta este un dat de la Dumnezeu. Intr-o societate saraca succesul in batalia supravietuirii de la o zi la alta este dat de recurgerea la practici, la care n-ar fi constransi, daca ar duce-o mai bine. Din acest punct de vedere, coruptia draguta apare ca o strategie defensiva, obligatorie pentru a-ti hrani si imbraca familia. Angajati ai Agentiei pentru Dezvoltare din Elvetia subliniaza ca, fara a cultiva relatii de prietenie prin mici atentii, oficialii ar putea taragana procedurile la nesfarsit. Astfel de "atentii" au un efect imediat asupra rapiditatii cu care sunt rezolvate cererile lor la nivel administrativ. Tot acestia mai arata ca: cineva care vrea sa reziste ferm cererilor se va confrunta cu nenumarate obstacole in calea rezolvarii problemelor. Cateodata obstacolele pot fi depasite, alteori, nu… Fiecare trebuie sa se gandeasca cat de curat vrea sa fie si cat de neclintit isi permite sa ramana…

Urmatorul caz este menit sa serveasca drept exemplu din viata reala a afacerilor: