Contribuția Auditului Intern în Guvernanța Corporativă și Managementul Riscului

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere 5
Capitolul 1. Auditul intern - Definire, rol, obiective 7
1.1. Audit Intern - istoric si prezenta in viata intreprinderii 7
1.2. Auditul intern si auditul public intern, trasaturi, obiective si sfera de aplicare 13
1.2.1. Definirea si trasaturile auditului intern 13
1.2.2. Auditul intern la entitati private 15
1.2.3. Auditul intern la entitati publice 20
1.3. Simetrie si asimetrie intre auditul intern si alte servicii din cadrul intreprinderii 22
1.3.1. Auditul intern si extern 22
1.3.2. Auditul intern si controlul intern 24
1.3.3. Auditul intern si consilierea externa 27
1.3.4. Auditul intern si controlul de gestiune 30
1.3.5. Auditul intern si calitatea serviciilor si / sau produselor 33
1.4. Auditul performantei exercitat de Curtea de Conturi 36
Capitolul 2. Guvernanta corporativa 40
2.1. Conceptul de guvernanta corporativa 40
2.2. Avantajele guvernantei corporative 48
2.3. Necesitatea guvernantei corporative 49
2.4. Prioritatile stabilite prin Ghidul de Guvernanta Corporativa 50
2.5. Drepturile actionarilor si tratamentul echitabil 53
2.6. Terte parti si rolul acestora 57
2.7. Transparenta si prezentarea informatiilor 62
2.8. Responsabilitatile Consiliului de Administratie 66
2.9. Modele de guvernanta corporativa 68
2.10. Guvernarea corporativa si rolul comitetelor de audit 69
Capitolul 3. Managementul riscurilor 74
3.1. Introducere in filosofia riscurilor 74
3.2. Conceptul de risc 78
3.3. Politica de risc si strategia riscurilor 82
3.4. Procesul gestionarii riscurilor 84
3.5 Etapele procesului de gestionare a riscurilor 87
3.5.1. Identificarea riscurilor 88
3.5.2. Evaluarea riscurilor 92
3.5.3. Controlul riscurilor 100
3.5.4. Analiza si raportarea riscurilor 106
Capitolul 4. Valoarea adaugata a auditului intern 110
4.1. Abordarile conceptuale ale valorii adaugate 110
4.2. Factorii determinanti ai valorii adaugate 113
4.3. Modalitati de crestere a valorii adaugate de auditul intern 116
4.4. Modalitati de evaluare si masurare a performantei functiei de audit intern 118
Capitolul 5. Studiu de caz : Guvernarea Corporativa al grupului Bancii Europene de Investitii (BEI) 123
5.1. Planul operational al bancii pentru perioada 2008-2010 123
5.2. Activitatea Grupului BEI in 2007 128
5.3. Guvernare corporativa 132
5.3.1. Cooperarea cu alte institutii 132
5.3.2. Guvernare si responsabilitate 134
5.3.3 Amprenta directa si responsabilitatea actiunilor intreprinse 139
5.3.4. Organele statutare ale BEI 143
Concluzii 146
Bibliografie 148

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Conceptul de guvernare nu este nou, el a aparut si a capatat valente noi odata cu dezvoltarea civilizatiei. El poate fi intalnit la toate nivelurile politico-administrative (global, european, national, local) dar, mai nou, si in legatura cu activitatile intreprinderilor (guvernare corporativa).
Daca examinam sensul cuvantului in limba latina, vom gasi ca el inseamna ,,navigare", ceea ce poate fi explicat ca exprimarea metaforica a sensului pe care toti il cunoastem astazi, si anume de conducere, indrumare, gasirea celei mai bune cai de indeplinire a obiectivelor. In greaca ,,guvernare" se traduce prin Kybernein- etimonul cuvantului cibernetica. In limba romana termenul de guvernare este preluat din francezul gouverner si are sensul unanim recunoscut de ,,a conduce, a administra, a dirija un stat, un popor. 
Deci, daca din punct de vedere etimologic termenul este relativ bine explicitat, probleme ridica semantica acestuia tocmai datorita contextelor diferite in care si-a gasit intrebuintare. Din punct de vedere semantic ,,termenul ,,guvernare" cuprinde mai multe arii conceptuale si este utilizat in diverse contexte sociale, politice, economice etc.
Ca efect al globalizarii, termenul a dobandit un inteles mult mai complex, sintagme apropiate fiind preluate de literatura de specialitate din limba engleza. Beneficiind de traduceri mai mult sau mai putin adecvate, astazi termeni ca good governance, corporate governance sau chiar si mai des utilizatul global governance starnesc dispute aprinse atat in lumea economica cat si in cea politica.
In general, acest concept defineste un sistem de reglementari si structurile create in cadrul unui stat (daca ne referim la guvernarea nationala) precum si procesul de luare a deciziilor majore privind dezvoltarea viitoare a acestuia precum si modul de implementare a strategiilor adoptate.
In perioada formarii statelor nationale si a colonialismului o buna guvernare era echivalenta cu indeplinirea obiectivelor statului national in ideea ca ceea ce era bun pentru stat, respectiv popor, era automat expresia unei bune politici de guvernare. Abia dupa sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial a aparut in istoria omenirii posibilitatea, pentru unii chiar necesitatea, globalizarii guvernarii. Aceasta s-a manifestat prin infiintarea Organizatiei Natiunilor Unite si al altor organizatii ulterioare Conferintei de la Bretton Woods: Fondul Monetar International -1944, si Banca Mondiala (care reprezinta un sistem bancar format din Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare -1944, Corporatia Financiara Internationala -1956, Asociatia Internationala pentru Dezvoltare -1960). Numarul institutiilor care guverneaza azi economia mondiala este insa mult mai mare si intr-o continua crestere.
In acest context, conceptul de guvernare capata dimensiuni noi. Guvernarea globala trebuie sa gaseasca raspunsuri la probleme din ce in ce mai complexe, incepand cu problemele natiunilor foarte sarace ale lumii care se confrunta cu saracia, foametea, lipsa apei, educatia si injustitia sociala etc, pana la problemele natiunilor bogate: coruptia, somajul, poluarea etc. Cu toate ca se au in vedere drepturile privind participarea la guvernare, in sensul strict guvernarea nu este sinonima cu dreptatea sociala sau democratia, pentru exprimarea acestor principii a aparut conceptul de ,,buna guvernare".
Sintagma de "buna guvernare" dateaza inca din anii 1980 fiind utilizata, la inceput, de organizatiile internationale financiare ca Banca Mondiala si FMI in cadrul programelor de ajutorare a tarilor in curs de dezvoltare ca ,,o descriere favorabila a amestecului in treburile interne ale tarilor in dezvoltare", in special in cele africane.
Termenul a fost utilizat apoi de catre OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) fiind inclus in setul de ,,directive" cu privire la conducerea corporatiilor in asa numitul program de guvernare corporativa. Ulterior conceptul (nu doar sintagma) a fost preluat si s-a aplicat in domeniul administratiei publice semnificatia termenului depasind aspectul calitativ dihotomic al guvernarii buna/rea.
Buna guvernare este un ideal dificil de atins in totaliatate deoarece ea este inteleasa ca fiind un complex de 8 caracteristici : participarea egala atat a femeilor cat si a barbatilor, respectul fata de lege, transparenta, responsivitate, orientarea catre consens, echitate si incluziune, eficienta si eficacitate si nu in ultimul rand raspunderea.
Aceste caracteristici garanteaza ca: opiniile minoritatilor sunt luate in considerare; vocile celor vulnerabili sunt auzite in procesul de luare a deciziei; coruptia este minimizata. Buna guvernare se refera la acel set de practici care asigura o mai mare transparenta si o consultare a publicului. Fara buna guvernare nu exista democratie.
Asemeni bunei guvernari, guvernarea corporativa se refera la un set de practici care asigura o mai mare transparenta la nivelul intreprinderii, ca parte nemijlocita a societatii, drepturi egale ale actionarilor, luarea in calcul a patilor interesate (salariati, clienti, furnizori, institutii guvernamentale, de protectia mediului etc), responsabilizarea guvernantilor (in acest caz Consiliul de Administratie).
Capitolul 1. Auditul intern - Definire, rol, obiective
1.1. Audit Intern - istoric si prezenta in viata intreprinderii
Integrarea in Uniunea Europeana a impus Romaniei gasirea unor cai pentru eficientizarea activitatii economice si inlaturarea unor neconcordante intalnite atat in activitatea intreprinderilor cat si a institutiilor publice. Astfel, pe langa adoptarea Standardelor internationale de Contabilitate la nivelul agentilor economici, trecerea la un nou sistem contabil, bazat pe Sistemul European de Conturi la institutiile publice, precum si alte imbunatatiri legate de legislatia economica si fiscala, s-a impus si organizarea activitatii de audit, atat la agentii economici, cat si la institutiile publice. Aderarea la Uniunea Europeana impune ca cerinta existenta unor sisteme solide de management financiar, dar si modalitati de control al acestora, ca urmare a faptului ca tara noastra va utiliza fonduri comunitare, care trebuie folosite cu maxim de eficienta.

Fisiere in arhiva (1):

 Contributia Auditului Intern in Guvernanta Corporativa si Managementul Riscului.doc