Contabilitatea in Oranduirea Capitalista

Extras din referat Cum descarc?

Pe masura dezvoltarii societatii, implicit a fortelor de productie, adancirea diviziunii sociale a muncii, cresterea complexitatii vietii economico-sociale a aparut necesitatea folosirii unei contabilitati cat mai bine organizate, cu evidente contabile cat mai amanuntite. Rezultatul acestor necesitati a fost crearea de metode noi, tehnici contabile tot mai perfectionate, elaborarea unor teorii noi, mecanizarea contabilitatii cu ajutorul masinilor de calcul iar in ultimul timp cu ajutorul calculatoarelor electronice.
Teoria si tehnica contabila din oranduirea capitalista au fost imbunatatite calitativ fata de oranduirea feudala, in conceptia capitalista intreprinzatorul este creditorul propriei sale intreprinderi, asadar lui i se cuvine dobanda pentru capitalul investit.
Caracterul contabilitatii in literatura contabila capitalista imbraca diferite forme, unii autori precum Andoyer, Augspurg considera ca este o tehnica deoarece consta in inregistrarea metodica a operatiilor in registre, in tinerea de socoteli, tinerea conturilor, a registrelor, totalitatea inregistrarilor, a insemnarilor contabile, alti autori precum De Granges considera ca este o arta. Un numar mare de autori au demonstrat ca contabilitatea indeplineste toate conditiile unei stiinte, asa cum afirma si elvetianul Leo Gomberg in lucrarea sa La science de la comptabilite et son systeme scientifique: 'Contabilitatea ca stiinta exacta da nu numai toate mijloacele pentru a rationa asupra activitatii unei intreprinderi economice, dar procura si mijloacele de a obtine indicatii sigure si infailibile pentru conducerea in viitor a activitatii economice.'
O alta problema abordata a fost incadrarea contabilitatii intr-o categorie de stiinte. Autori precum Leautey, Giovanni Rossi, Augspurg, Pantu au considerat contabilitatea ca fiind o ramura a matematicii, alti autori din care si Francesco Villa au considerat-o ca fiind o stiinta administrativa, Quiney a considerat-o stiinta a conturilor, altii au zis ca este o noua stiinta:'economia intreprinderilor'. Coffy, Rene de la Porte considera ca este ramura a stiintelor economice deoarece obiectul contabilitatii il reprezinta anumite fenomene si categorii economice. 
Literatura contabila capitalista prin contributia autorilor de lucrari de contabilitate si a contabililor practicieni a adus mari imbunatatiri formelor de contabilitate si perfectionari continue ale procedurilor. Formele de contabilitate au fost numeroase si variate, grupate dupa registrele folosite si tarile in care au fost aplicate ele se impart in:
-forma de contabilitate italiana care foloseste registrele: Casa, memorial, Cartea mare, in care se colectau inregistrarile din primele doua registre. Acestei forme initiale i s-au adus ulterior imbunatatiri;
-forma de contabilitate germana in care apar conturile colectoare, contul 'Marfuri', conturile curente, iar ca registre de baza, pe langa registrul Casa si memorial apare si jurnalul centralizator (saptamanal sau lunar), din care operatiile erau apoi repartizate pe conturi in registrul Cartea mare;
-forma de contabilitate franceza, este o imbunatatire a formei germane datorita simplificarii colectarii posturilor in jurnal si introducerea unor coloane in registre precum: ,Casa', ,Cumparari', ,Vanzari', etc. In acest caz erau folosite intr-o mare masura jurnalele specializate, din care se reportau apoi operatiile in registrul Cartea mare;
-forma ,americana' care este de fapt forma jurnal Cartea mare creata de Ed. de Granges si revendicata si de autorii Jones si Philipson;
-forma logismografica, prezentata amplu in literatura contabila italiana si caracterizata prin organizarea speciala a registrelor si a inregistrarilor facute dupa anumite norme, in scopul obtinerii unei situatii statistico-economice a intreprinderii, a unei sinteze a intregii activitati, sub forma cea mai concentrata, balanta economica a patrimoniului.
Au fost abordate probleme legate de perfectionarea executarii lucrarilor de contabilitate prin folosirea mijloacelor mecanizate, in scopul reducerii cheltuielilor aferente aparatului contabil si al realizarii unui sistem informational operativ si precis, necesar in marile intreprinderi capitaliste.
O contributie importanta datorita autorilor germani in mod special, a fost rationalizarea contabilitatii prin introducerea planului de conturi. Teoriile conturilor au atras numerosi cercetatori ce doreau sa cunoasca principiul si efectele dublei inregistrari si sa explice regulile de functionare a conturilor. Sunt doua categorii de astfel de teorii, si anume: teoria personalista a conturilor ce are la baza continutul juridic al conturilor. Potrivit acestei teorii orice cont este deschis unei anumite persoane, conturile cuprind inregistrarea raporturilor de drepturi si obligatii ale persoanelor care se afla in legaturi de afaceri cu intreprinderea. A doua teorie, cea materialista este fundamentata pe fenomenele economice si modificarile averii. Ea are in vedere elementul material (averea), conceput ca avere productiva (valorile materiale), avere neproductiva (datoriile intreprinderii catre terti, capitalul imprumutat) si avere neta sau curata (capitalul propriu).
Schar a dat teoriei materialiste cu doua serii de conturi o fundamentare matematica plecand de la egalitatea C= A - P de unde reiese ca in debitul conturilor de avere reprezinta + de avere, creditul -de avere, iar in ce priveste contul ,Capital' creditul exprima + de capital iar debitul - de capital.
Un loc important l-a ocupat problema pretului de cost, in special in literatura contabila franceza (Duboque, Leautey, Guilbalt, etc) si in cea germana (Berliner, Hugli, Leitner). In componenta pretului de cost sunt incluse toate cheltuielile de productie precum si cheltuielile generale.
Data aparitiei notiunii de bilant nu s-a putut stabili cu exactitate iar teoriile legate de bilant au fost:
-Teoria dinamica sustinuta de Schmalenbach, conform careia scopul bilantului il reprezinta oglindirea situatiei rezultatelor intreprinderii;
-Teoria statica, contrar celei dinamice sustine ca rolul bilantului este de a oglindi mijloacele de care dispune intreprinderea iar prin miscarea acestora se asigura atingerea obiectivelor propuse;
-Teoria organica, sustinuta de Schmidt, Pape, Hauck, etc. Consta in aceea ca bilantul are un scop dublu: unul static si unul dinamic.
-Alte teorii: teoria eurodinamica (Sommerfeld), teoria intreprinderii (Osbahr), teoria economica a muncii (Thomas), teoria realista (Rieger).


Fisiere in arhiva (1):

  • Contabilitatea in Oranduirea Capitalista.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!