Bilanțul contabil, structură și părți componente

Extras din referat Cum descarc?

Definire si caracteristici generale
Pentru realizarea functiilor contabile este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi si calculele contabile in documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor ci si celor interesati de gestiunea intreprinderilor in calitate de investitor, administrator, banca, creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale. Aceste documente de sinteza constituie obiectul de baza al contabilitatii financiare, deoarece redau o imagine fidela asupra situatiei patrimoniale, rezultatelor si situatiei financiare a intreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:
-  respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
-  respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de
deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;
-  posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat. 
Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
-  Bilantul contabil -  continut, structura si parti componente
Complexitatea si variabilitatea sub care se prezinta patrimoniul agentilor economici, impune sistematizarea acestuia in bilant dupa anumite criterii. Astfel ca, macheta bilantului poate fi dupa o schema orizontalasi poarta numele de bilant cont sau dupa o schema verticala conform ultimelor reglementari. Sistematizarea in bilant se realizeaza in trepte, pornind de la sfere largi care grupeaza elementele patrimoniale dupa criterii generale, la sfere restranse, ceea ce are drept consecinta gruparea elementelor patrimoniale in grupe, capitole si posturi.
Grupa este prima treapta de generalizare, capitolul constituie treapta a doua de detaliere si aceasta subdivide grupa dupa anumite caracteristici. Postul este ultima treapta de detaliere si constituie o grupa omogena de elemente patrimoniale exprimate valoric si trecuta in bilant.
Schema in plan vertical permite observarea cu usurinta de catre utilizatori a activelor nete. Ordonarea elementelor de activ se face dupa principiul lichiditatii inverse, iar a elementelor de pasiv potrivit principiului exigibilitatii descrescatoare, incepand cu capitalurile cu termen de rambursare mai indelungat, respectiv capitalurile proprii. Lichiditatea arata capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma in ban, iar exigibilitatea se refera la termenul de decontare a obligatiilor unitatii. Bilantul in schema verticala sa o imagine mai fidela a situatiei financiare a societatii. Plecand de la aceste aspecte ale bilantului, elementele patrimoniale sunt prezentate astfel:
-  Active imobilizate, se diferentiaza in capitolele: imobilizari necorporale (brevete, licente, cheltuieli de constituire etc.), imobilizari corporale (constructii, mijloace de transport, utilaje, terenuri etc.) si imobilizari financiare (titluri de participare). In cadrul fiecarui capitol apar posturi.
-  Active circulante, se impart in urmatoarele capitole:stocuri (materii prime, materiale consumabile, produse finite, marfuri etc.), creante (clienti, debitori diversi), investitii financiare pe termen scurt (dobanzile la obligatiunile scadente pe termen scurt), casa si conturi la banci (cont curent, casa).
-  Cheltuieli in avans. In aceasta grupa intalnim postul Cheltuieli inregistrate in avans.
-  Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an (furnizori, personal-salarii-datorate, credite pe termen scurt).
-  Active circulante nete, respectiv datorii curente nete, care se determina astfel: Active circulante + Cheltuieli in avans - Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an - Venituri in avans.
-  Total active -  Datorii curente calculat astfel: Active imobilizate + Active circulante nete -  Subventii pentru investitii
-  Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an, cu posturile: imprumuturi pe termen lung, dobanzi aferente, imprumuturilor pe termen lung, furnizori din imobilizari etc.
-  Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
-  Venituri in avans cu posturile veniturile inregistrate in avans si subventii.
-  Capital si rezerve: 
I. Capital subscris varsat; 
II. Prime de capital; 
III. Rezerve din reevaluare;
IV. Rezerve; V. Rezultatul reportat; 
VI. Rezultatul exercitiului si 
VII. Repartizarea profitului.
Bilantul contabil are doua parti componente, si anume Activul si Pasivul. 
Activul este definit ca fiind o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente anterioare se de la acre se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare(incasari) pentru intreprindere.
Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice.
-  Bilantul contabil -  surse de acoperire ale elementelor de Activ
Sursele de acoperire ale elementelor de Activ o reprezinta fondurile, capitalurile, sursele care reprezinta Pasivul. Acestea se impart in surse proprii, surse atrase si surse imprumutate.
Capitaluri proprii sau finantarile proprii, exprima relatiile de proprietate asupra activelor economice detinute de unitatile patrimoniale. 
Capitalul ia nastere la infiintarea unui agent economic , fiind conditia necesara de existenta si functionare a acestuia. In cadrul unitatilor particulare, capitalul ia nastere prin aportul personal al intreprinzatorului si poarta numele de capital individual, iar la societatile comerciale, capitalul se constituie din aportul in natura sau in bani al asociatilorsi poarta numele de capital social. Acest capital social se diferentiaza in: capital subscris varsat (depus) si capital subscris nevarsat (nedepus). Capitalul subscris varsat este capitalul pe care actionarii l-au pus la dispozitia societatii. Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care actionarii s-au angajat sa-l depuna la dispozitia societatii.

Fisiere in arhiva (1):

 Bilantul contabil, structura si parti componente.docx

Bibliografie

1. Busasan, G., Ciurlau, Bazele contabilitatii, Editura Academica Brancusi, Targu Jiu, 2014
2. Matis, D., Bazele contabilitatii. Fundamente si premise pentru un rationament profesional autentic, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2010
3. Ristea M., Dumitru, C., Bazele contabilitatii, Editura universitara, Bucuresti, 2006
5. *** Legea contabilitatii Nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare
6. *** OMFP 1802/2014, Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate