Demersul cunoasterii complexitatii fenomenelor si proceselor economico-sociale pe plan national si international la nivel micro si macroeconomic impune,in mod cert, participarea tuturor stiintelor printre care si statistica. In majoritatea cazurilor,privita ca o stiinta de granita,este indispensabila pentru cuantificarea si cunoasterea in profunzime a fenomenelor din toate domeniile de activitate,conceptele sale fiind necesare limbajului omului modern in economia de piata. Intr-o lume ce pare a fi din ce in ce mai contopita de date statistice,informatia de calitate inseamna,de cele mai multe ori,indicatori de sinteza obtinuti prin metode statistice. Statistica a aparut din nevoia reala de a cunoaste,in expresie numerica,o serie de activitati,fenomene si procese social-economice. Evidentierea lor dateaza din cele mai vechi timpuri ale dezvoltarii societatii omenesti,o data cu inventarea scrisului,a folosirii uneltelor de munca mai productive si s-a perfectionat in deplina concordanta cu progresul economico-social. Asadar,de le evidenta primitiva a primelor comunitati omenesti pana la sistemul informational de astazi,a fost un drum lung in care cunoasterea statistica a imbracat diferite forme in functie de gradul de dezvoltare a fortelor de productie,de modul de organizare a societatii si de necesitatile practicii sociale. Aparitia proprietatii private asupra mijloacelor de productie si a formatiunilor statale sclavagiste a impus tinerea unor evidente,a numarului populatiei si a activitatilor productive,cu scopul de a stabili numarul persoanelor impozabile,averile,cantitatea de hrana etc. Aparitia statelor feudale a dus la o dezvoltare continua si mai complexa a evidentei.Rezumind constatarea la care se ajunge in urma unui periplu istoric,aproximativ in aceeasi epoca,a doua jumatate a secolului XVII,apar doua curente de gandire,unul in Anglia si altul in Germania,care au un element esential comun si anume preocuparea pentru a construi un corp de cunostinte pozitive asupra societatii,dar care se deosebesc destul de mult mai ales prin mijloacele utilizate in atingerea scopului propus. Diferenta dintre abordarea germana si cea engleza consta in aceea ca prima isi propune in termeni mult mai clari sa se constituie ca o stiinta asupra statului,aplecandu-se asupra trasaturilor caracteristice ale acestuia.Aceasta viziune globalizanta avea drept finalitate sa puna la indemana principiilor,instrumente eficace de conducere. Preocuparile care se constituie in izvorul englez al statisticii formeaza curentul ce ar putea fi intitulat ?abordarea cantitativa engleza?,mai bine cunoscut sub numele de ?aritmetica politica?,dupa cum a botezat William Petty noua disciplina sociala,nascuta in 1662,atunci cand John Graunt,un burghez cu procupari stiintifice in timpul liber,a publicat un articol despre ceea ce azi s-ar numi ?fenomenele demografice? din Londra.Graunt este considerat in unanimitate parintele demografiei si multa lume ii atribuie meritul initierii statisticii,dat fiind ca cele doua discipline s-au nascut simultan,fiind la inceput,indistincte. Lucrarea lui Graunt avea doua elemente deosebite de interes,care au facut ca ideile sale sa fie preluate rapid de catre ?profesionistii? stiintei.E vorba,pe de o parte,de faptul ca analiza datelor despre evenimentele demografice,in speta cele referitoare la decese,arata o neasteptata constanta si regularitate,ceea ce sugereaza posibilitatea gasirii unor legi in domeniul vietii sociale,de consistenta apropiata celor din stiintele naturii.In al doilea rand,prin forma de prezentare si de prelucrare a informatiilor culese din acele celebre liste afisate pe usile bisericilor,cuprinzand evenimentele demografice petrecute in parohia respectiva,in cursul unei saptamani,el a inventat o buna parte din instrumentele de lucru ale statisticii,capitol care a fost apoi continuu perfectionat. Construita pe informatia de tip social,statistica a fost considerata,de la inceput si pana la finele secolului XIX,o stiinta sociala,abia multiplele aplicatii in alte domenii (biologia,genetica,fizica etc),initiale in acea perioada,au aratat cu claritate ca simbioza statistica-demografie a fost un accident istoric,explicabil,poate,prin circumstantele producerii lui,dar nu prin esenta celor doua discipline. Este evident ca demografia nu poate sa se constituie ca stiinta fara instrumentarul statistic,insa statistica poate sa-si forjeze aparatul prin aplicatii in alte domenii. In secolele XVI si XVII se elaboreaza un mare numar de lucrari intre care si stralucita monografie de talie europeana a lui Dimitrie Cantemir ?Descriptio Moldaviae?,aparuta in anul 1716.Aceasta monografie reprezinta o contributie romaneasca importanta la dezvoltarea statisticii,pe plan geografic,politic,economic,social si cultural,care s-a impus in mod deosebit in fata contemporanilor si a urmasilor si i-a atras autorului faima de savant roman de renume european in domeniul statisticii descriptive.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
