Cuprins Cap. I Generalitati; Urmarirea comportari in timp a constructiilor Lucrari topografice la exploatarea constructiilor 2 Executarea observatiilor 5 Calculul tasarii si deformatiei fundatiilor constructiilor 6 Masurarea inclinarii 7 Calculul tasariisi deformatiei fundatiilor constructiilor 11 Cap. II Lucrari topografice la proiectarea,executia si exploatarea cailor de comunicatii Lucrari topografice la proiectarea drumurilor si cailor ferate 11 Studiul pe harta 11
Recunoasterea pe teren consta in parcurgerea pe teren a tuturor variantelor studiate pe planuri si urmareste 12 Studiile pe teren 13 Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei incepand cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare (prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor etc.) a informatiilor rezultate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiilor in procesul de interactiune cu mediul ambiant si tehnologic. Proprietatile de comportament, ca si fenomenele si marimile ce le caracterizeaza, se aleg pentru fiecare constructie in parte, astfel incat cu ajutorul unor criterii de apreciere si al unor conditii de calitate legate de destinatia constructiei, sa permita aprecierea aptitudinii ei pentru exploatare, respectiv a realizarii calitatilor care o fac sa corespunda cerintelor proprietarilor si/sau utilizatorilor. Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiilor este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiilor pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de degradare a mediului (natural, social, cultural) cat si obtinerea de informatii necesare perfectionarii activitatii in constructii. Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii in timp a constructiilor se executa in vederea satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale constructiilor cat si ale celorlalte cerinte esentiale. Activitatea de urmarire a comportarii constructiilor se aplica tuturor categoriilor de constructii si va fi asigurata de catre investitori, proiectanti, executanti, administratori, utilizatori, experti, specialisti si responsabili cu urmarirea constructiilor a caror obligatii sunt prezentate in capitolul 5. Se excepteaza de la aceasta activitate cladirile pentru locuinte cu parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor precum si constructiile provizorii (Legea nr. 10/1995, art. 2, par.2). Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este de doua categorii: -Urmarire curenta; -Urmarire speciala Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza , precum si metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant sau expert, in functie de categoria de importanta a constructiilor si se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei. NORMATIV PRIVIND URMARIREA Indicativ: P 130 1999 COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR Inlocuieste: P 130 1997 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC Aprobat de: MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI Cu ordinul nr. 57/N din 18.08.1999 1.1.Lucrari topografice la exploatarea constructiilor. 1.1.1.Masurarea tasarilor. Masurarea tasarii constructilor se face de regula pe calea observatilor nivelitice asupra marcilor asezate pe constructiia respectiva,marci fixate conform proiectului intocmit pentru organizarea urmaririi tasarilor.Aceste repere incastrate in constructie,care de obicei se numesc marci de tasare se vor deplasa impreuna cu constructia si deci prin observatiile periodice facuite asupra lor se vor determina deplasarile unei parti ale constructieii sau ale intregii constructii.In fig.1 sant prezentate diferite tipuri de marci folosite ladeterminarea tasarii constructiilor.Capul semisferic al marcii pe care se aseaza mira este de dorit sa fie facut dintr-un metal care nu rugineste.Marca are partea finala (coada)mica ,de 8-10 cm pentru a fi asezata in beton.Marca are o parte care se inglobeaza complet in zidarie si o parte care se poate desuruba si apoi insuruba in pozitie inversa pentru a aseza mira pe capul sferic. Proiectul de repartizare a marcilor se face luand in consideratie,forma si diimnsiunile fundatiei,incarcatura diferitelor parti ale fundatiei,conditile geologice hidrologice etc.Marcile se monteaza obligatoriu la colturile constriuctiei si in imediata vecinatate a rosturilor de tasare.Marcile se incastreaza intotdeauna in elementele de rezistenta ale constructiei(radier,stalpi sau grinzi)astfel ca sa se poata aseza mira pe ele.De aceea marcile au partea semisferica departata au 3-4 cm de perete. In fig. 2 se prezinta repartizarea marcilor inauntrul cladirii si pe din afara.Se observa ca marcile din colturile cladirii trebuie fixate pe bisectoare,ca de exemplu marcile M-1,M-4,M-10,M-13.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
