Metode alternative de epurare a apelor uzate orășenești

1. De ce este importanta epurarea apelor uzate ?

Fara apa viata nu este posibila pe Pamant, iar fara apa curata nu este posibila nici viata omului. Din resursa globala de apa a Pamantului, resursele de apa dulce reprezinta doar cca. 2,4 %, din care disponibile pentru utilizare sunt doar cca. 13 %. Viata umana se bazeaza pe apa dulce potabila.

Pentru sustinerea vietii, un om are nevoie anual de cca. 1 m³ de apa potabila, pentru necesitatile personale 100 m³ si alte 1000 m³ pentru producerea alimentelor necesare consumului anual, iar pentru protectia resurselor de apa este nevoie de alte cel putin 900 m³ anual de persoana. Rezulta ca, pentru sustinerea unei dezvoltari durabile, resursele de apa trebuie gospodarite astfel incat, sa se poata asigura o capacitate de cel putin 2000 m³/an.locuitor.

In prezent cca. 1,2 miliarde de oameni duc lipsa apei, 3 miliarde de oameni nu dispun de apa potabila curata, iar 3-4 milioane de oameni - majoritatea copii - mor anual din cauze datorate lipsei de apa sau de bolile hidrice, cum sunt dizenteria, febra tifoida si holera. La copii nou-nascuti, nitritii, provoacã cianoza. Compusii nitritilor cu proteinele pot provoca cancer, iar amoniul poate provoca de exemplu encefalopatia hepatica, tulburari de concentrare, oboseala. Trebuie stiut ca, nitratii, si amoniul din apa nu dispar prin fierbere.

Conform datelor guvernamentale, in Romania 98 % din populaþia urbana si doar 33 % din populatia rurala este racordata la sistemele centrale publice de alimentare cu apa. Conform acelorasi date, 90 % din populatia urbana si

doar 10 % din populatia rurala este racordata la retelele publice de canalizare. La nivelul tarii, 31 % din apele uzate (orasenesti si industriale) se evacueaza fara epurare, 41 % sunt insuficient epurate si doar 25 % sunt epurate corespunzator.

Efectul de poluare a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de suprafata se manifesta in principal prin continutul de materii in suspensie, de materii organice, in saruri nutritive, amoniu si in microorganisme patogene. De exemplu, sarurile nutritive

de azot si fosfor provoacã eutrofizarea apelor de suprafata, cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru sustinerea vietii acvatice. Amoniul este deosebit de toxic pentru vietatile acvatice. Apele uzate neepurate sau insuficient epurate polueaza apele subterane printre altele

cu nitrati, amoniu si bacteriologic.

Din cele prezentate rezulta ca, epurarea apelor uzate orasenesti (si nu numai) este o cerinta esentiala a dezvoltarii civilizatiei umane. Fiind

o necesitate cu implicatii sociale si ecologice deosebite, reglementarea unitara si asigurarea generala a infrastructurii necesare reprezinta o prioritate.

2. Scurt istoric

Inceputurile tratarii apelor uzate orasenesti pot fi plasate pe la mijlocul anilor 1800, in Franta, constand din primele decantoare pentru separarea materiilor in suspensie. Spre sfarsitul anilor 1800 erau deja generalizate cateva solutii de epurare, practic concomitent in Europa si America de Nord.

Prima fosa septica a fost construita in anul 1895 in Anglia. Tot in Anglia, in anul 1904, s-a construit primul decantor etajat, in care s-a putut realiza concomitent epurarea apelor uzate si tratarea namolului separat. Cu adevarat revolutionara a fost insa solutia patentata pentru decantorul etajat in 1904 de catre inginerul german Karl Imhoff. Solutia tehnologica inventata de el este folosita si astazi la scara mondiala, fara nici o modificare.

Dezvoltarea industriala a impulsionat cercetarea in vederea gasirii unor procedee cat mai eficiente pentru tratarea apelor uzate. Astfel s-au construit filtrele biologice si bazinele de aerare cu namol activ. In scopul obtinerii unor eficiente (randamente) de epurare cat mai ridicate, epurarea apelor

uzate orasenesti a devenit o tehnologie foarte specializata.

Spre a doua jumatate a anilor 1900 insa, a devenit foarte clar ca,

localitatile mici, cu o populatie de pana la cca. 15000 locuitori (cifra fiind doar si foarte aproximativa, coborand dupa unele surse la 5000 locuitori, dar sunt exemple si pentru un numar mai mare), nu-si pot permite

construirea din resurse proprii a unui sistem de canalizare alcatuit din retea publica de canalizare si statie de epurare, chiar mecanica numai. In paralel, s-au formulat exigente din ce in ce mai stricte privind cerintele de protectie a mediului.

Aceste schimburi au determinat reorientarea cercetarilor de prin anii 1970 spre tehnologii mai curate, mai putin costisitoare si in acelasi timp si ecologic "prietenoase", fiind denumite astazi generic "ecologice". Etichetarea este pe deplin justificata, avand in vedere faptul ca, ele se bazeaza principial pe procesele de epurare (degradarea materiei organice si transformarea acesteia in materii anorganice) ce se desfasoara in natura. Acestea sunt destinate inlocuirii tehnologiilor artificiale bazate preponderent