Comportarea Structurilor Metalice la Cutremure

Extras din referat Cum descarc?

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreag a durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.
Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare, LEGEA nr. 10 din 18 ianuarie 1995 cu modificarile din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, stabileste ca sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale:
a) rezistenta mecanica si stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igiena, sanatate si mediu;
d) siguranta in exploatare;
e) protectie impotriva zgomot ului;
f) economie de energie si izolare termica.
Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizar ea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea calitatii acestora.
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr -un sistem propriu conceput si realizat.
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat.
Inca de la aparitia lor, normele de calcul antiseismic au avut ca scop proiectarea cladirilor astfel incat sub actiunea unui cutremur major sa fie evitat colapsul structurii, acceptandu-se astfel un anumit nivel de degradare al acesteia. Pentru a se asigura acest deziderat este necesara utilizarea acelor solutii structurale, materiale sau detalii de alcatuire care conduc la o cat mai buna ductilitate a structurii.
O structura este considerata ductila daca este capabila sa suporte deformatii inelastice considerabile fara o scadere semnificativa a capacitatii portante, concomitent cu evitarea instabilitatii locale sau globale a structurii. In acest context structurile in cadre metalice au fost considerate mai ductile in comparatie cu alte sisteme structurale. Multi ingineri credeau chiar ca structurile in cadre metalice sunt invulnerabile la actiunea seismica si ca eventualele distrugeri ar consta in plasticizarea unor elemente sau imbinari. Cutremurul din 17 ianuarie 1994 din Statele Unite (Northridge 1994) a modificat insa radical aceasta situatie, scotand la iveala o comportare total necorespunzatoare a unor cladiri in cadre metalice, avand diferite regimuri de inaltime si fiind construite la perioade diferite de timp. La aceasta concluzie si-au adus contributia si ruperile casante ale unor imbinari rigla-stalp, in special sudate. O comportare nesatisfacatoare a structurilor metalice s-a putut observa si in cazul cutremurului de la Kobe (17 Ianuarie 1995). Spre deosebire de cutremurul de la Northridge, la Kobe s-au inregistrat si cedari complete ale unor structuri metalice. Majoritatea structurilor erau vechi, proiectate si realizate in conformitate cu vechile norme antiseismice. S-au inregistrat insa si prabusiri ale constructiilor metalice moderne, proiectate in conformitate cu ultimele norme antiseismice. Din totalul cladirilor metalice avariate, circa 30% au fost cladiri considerate moderne.Observatiile si cercetarile desfasurate dupa aceste evenimente seismice au contribuit la perfectionarea cunostintelor si la modernizarea normelor de proiectare seismica.
Structurile in cadre metalice multietajate cu noduri semi-rigide au fost considerate necorespunzatoare pentru realizarea cladirilor amplasate in zone seismice. Avantajele pe care aceste sisteme le-ar fi putut aduce (executie mai simpla, costuri mai scazute) au fost in acest fel neglijate. Pe de alta parte, in normele de proiectare imbinarile rigla-stalp erau considerate articulate sau infinit rigide si avand rezistenta completa, din cauza simplificarilor pe care aceasta reprezentare le aducea in calcul. Cercetarile experimentale au aratat insa ca imbinarile au o comportare situata intre cele doua extreme, imbinarile fiind caracterizate de valoare finita a rigiditatii si a capacitatii portante. Astfel, imbinarile considerate articulate prezinta o anumita rigiditate la rotire iar imbinarile considerate infinit rigide au in realitate o rigiditate limitata. Acest lucru a condus pe de o parte la neglijarea aportului de rigiditate adus de imbinarile considerate articulate iar pe de alta parte au supraestimat rigiditatea imbinarilor considerate infinit rigide, avand ca efect o flexibilitate reala a structurii mai mare decat cea luata in calcul (Figura 1).


Fisiere in arhiva (1):

  • Comportarea Structurilor Metalice la Cutremure.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!