Strategia de comunicare este globala si vizeaza intregul ansamblu al modalitatilor de comunicare de care dispune organizatia in toate directiile, avand ca obiect definirea si alegerea pentru perioada urmatoare (3-5 ani) a:
- imaginii dorita a fi propagata despre organizatie si, corelat cu aceasta, a discursurilor (expozeurilor) ce urmeaza a fi tinute si a mesajelor de transmis;
- marilor axe de efort si a ierarhizarii lor: binoamele ,,public-mesaj", interdependentele dintre eforturile dirijate spre exterior si comunicarea interna, repartizarea in timp a eforturilor etc.;
- mijloacelor mediatizate ce vor fi utilizate (companii institutionale, actiuni directe asupra unor segmente ale publicului, actiuni asupra presei etc.);
- articularii si coerentei diferitelor tipuri de comunicare necesar a fi adoptate: comunicare externa non-publicitara, publicitate institutionala, comunicare interna etc.;
Specialistii considera urmatoarele elemente de baza ce pot fi avute in vedere la stabilirea unei strategii de comunicare:
- exprimarea (orala si in scris);
- telecomunicatiile;
- videocomunicarea;
- marketingul;
- publicitatea;
- relatiile cu mijloacele mass-media;
- comunicarea interna;
- lobbing-ul;
- raporturile interpersonale.
Raporturile interpersonale sunt cele care permit adevarata comunicare eficienta. In acest sens, mentionam faptul ca maniera de a comunica este generata (chiar comandata) prin observarea atitudinii psihologice a interlocutorului.
Prin urmare, este necesar ca mai intai sa ne cunoastem interlocutorul la fel de bine ca pe noi insine, astfel incat sa putem fi capabili de a alege un ,,registru psihologic" adaptat acestuia. Avand in vedere aceste considerente, in cele ce urmeaza ne vom referi la acele modalitati care permit realizarea unor raporturi interpersonale eficiente.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.