Recenzie - Mcdonaldizarea Societatii, George Ritzer

George Ritzer este unul dintre cei mai cunoscuți sociologi americani contemporani, autor a numeroase lucrări din domeniul teoriei sociale și al sociologiei consumului: Sociology: A Multiple Paradigm Science (1975,1980), Toward an Integrated Sociological Paradigm (1981), Metatheorising in Sociology (1991), Expressing America: A Critique of the Global Credit-Card Society (1995), Postmodern Social Theory (1997), Enchanting a Disenchanted World: Revolutionizing the Means of Consumption (1999).

Lucrarea sociologului american George Ritzer, “Mcdonaldizarea societății” este o critică și o radiografie a unor tendințe vizibile în tot mai multe domenii ale vieții contemporane. Lucrarea de critică socială prezintă “procesul prin care principiile restaurantului fast-food (McDonald`s), încep să domine din ce in ce mai multe sectoare în societățile americane, precum și în restul lumii.”

Altfel spus, trăim într-o societate condusă de tot ceea ce stă la baza mancării rapide.

Dacă aruncăm privirea peste cuprinsul acestei cărti, observăm realitățile societății în care trăim și de asemenea lucruri și fapte care se petrec și ne interesează. Toate acestea sunt conturate după modelul bine stabilit de acest restaurant devenit mai mult decât celebru pentru calitățile pe care le transmite.

Cartea cuprinde zece capitole ordonate astfel: “O introducere in mcdonaldizare”; “Mcdonaldizarea și precursorii săi De la colivia de fier la fabrica fast-food”; urmând calitățile despre care am amintit mai sus: “Eficiența Traseele prestabilite și mîncatul cu mâna”; “Calculabilitatea Marele Mac și micii cartofi prăjiti”; “Previzibilitatea La mall nu plouă niciodată”; “Controlul Roboți umani și nonumani”; “Iraționalitatea raționalității Ambuteiajele de pe autostrăzile fericirii”; urmate de ultimele trei titluri: “ Frontierele mcdonaldizării Nașterea, moartea și actele care sfidează moartea”; “Mcdonaldizarea într-o lume în schimbare Nu există nici o limită”; “Să facem față mcdonaldizării Ghid practic de supravețuire”.

Capitolul 1.

O introducere în mcdonaldizare

Acest capitol prezintă dezvoltarea și multiplicarea sistemelor caracterizate prin eficiență, calculabilitate, previzibilitate si control. Astfel, prin eficiența de a-și satisface clienții, calculând și controlând fiecare proces, de la achiziție până la gramajul ingredientelor, ofeind previzibilitate – standardizând aspectul, meniul, comportamentul angajaților, utilizând tehnologii nonumane, restaurantele McDonald's reușesc sa deservească un număr foarte mare de consumatori, pe întreg cuprinsul globului, rapid, uniform, eficient și într-un mod previzibil.

Sistemele mcdonaldizate se extind permanent, dovada fiind numerosele rețele care au adoptat rețeta McDonald's. Însă observăm că tendințele de mcdonaldizare se manifestă și în alte domenii precum sănătatea, jurnalism, distracție, chiar și educația universitară.

Capitolul 2.

Mcdonaldizarea societăţii

De la colivia de fier la fabrica fast-food

În acest capitol se analizează câteva dintre procesele prin care a apărut mcdonaldizarea. Astfel, se vorbește despre noțiunea de birocrație, despre procesul raționalității, despre Holocaustul nazist, iar spre sfârșit se analizează întrepătrunderea diverselor procese socio-economice care au precedat mcdonaldizarea.

Max Weber analizează birocrația ca fiind ierarhică și impersonală. Aceasta este diferită de alte metode de organizare a muncii pentru că are o structură formală care permite o mai mare eficiență.

Raționalitatea formală face referire la faptul că în societățile moderne, oamenii dispun de mijloace instituționalizate pentru atingerea scopurilor proprii, alegerile fiind impuse și orientate de reguli și instituții sociale mai largi.

Cea mai extremă și sinistră formă de raționalizare cu care s-a confruntat omenirea vreodată a fost Holocaustul. Dorința lui Hitler de a avea o societate perfectă a dus la distrugerea unui număr colosal de ființe umane. Considerând singurul lucru rațional de făcut într-un astfel de sistem raționalizat, mulți evrei au ales să colaboreze pentru a se putea salva. Tot ce s-a făcut în manieră modernă: rațional, planificat, științific, profesionist, eficient şi coordonat, nu a însemnat altceva decât standardizarea crimei. Astăzi, procesul mcdonaldizării poate fi comparat cu Holocaustul, idee susținută de Bauman.

George Ritzer amintește managementul strategic a lui Frederick W. Taylor, care a introdus eficientizarea şi uniformizarea operațiunilor, transformând munca în " activități de rutină, simple, automate, pe care oricine le poate învăța".

O caracteristică a managementului științific a fost apariția tehnicii nonumane de producţie, banda de ansamblare a autoturismelor, inventată de Henry Ford. Standardizarea și compartimentarea sarcinilor permiteau unui număr mic de mmuncitori – astăzi, înlocuiți de roboți- să producă mult în timp scurt.

Răspândirea autoturismelor a făcut posibilă nu numai dezvoltarea restaurantului fast-food ci și dezvoltarea zonelorsuburbane cu case construite la scară de masă. Casele ieftine identice din suburbiile americane sunt un exemplu de mcdonaldizare.

O altă componentă a societății raționalizate este centrul comercial – mall-ul-. Astfel, mall-urile şi rețelele mcdonaldizate se completează foarte bine împreuna. Mall-urile au devenit un spațiu comunitar pentru toate persoanele, de toate vârstele.

Astfel spus, restaurantele McDonald's şi mcdonaldizarea au avut predecesori importanți, care își păstrează până şi azi importanța. Aceștia au baza pe care s-au dezvoltat toate aceste rețele mcdonaldizate. Restaurantul fast-food a devenit modelul raționalității.