Studiul atitudinilor este unul dintre capitolele sociopsihologiei si psihologiei organizationale intens studiate de-a lungul timpului. Numerosi cercetatori au analizat, indeosebi, modul in care atitudinile indivizilor pot prezice comportamentele acestora in diferite situatii. In opinia mea, analiza atitudinilor angajatilor este un factor important in ceea ce priveste viitorul unei organizatii pentru ca modul in care indivizii relationeaza influenteaza in mod direct productivitatea si dezvoltarea unei organizatii, oferind informatii despre directia spre care se indreapta compania. Asadar, modul in care angajatii se comporta la locul de munca pot indica punctele tari si punctele slabe ale organizatiei respective, intrucat comportamentele acestora provin din felul in care munca se desfasoara, a relatiilor de munca, al continutului muncii, al gradului de satisfactie, atasament rganizational si implicare in munca. Pentru o buna intelegere a atitudinilor, un concept multidimensional caruia i s-au atribuit numeroase caracterizari, ma opresc asupra capitolului "Atitudinile sociale" din volumul "Psihosociologie" (2010) in care Septimiu Chelcea analizeaza mai multe perspective si definitii, din care reies atributele definitorii. Una dintre definitiile care mi-au atras atentia a fost cea a lui Solomon Asch (1952) conform careia "atitudinile sunt tendinte de durata determinate si fomate prin experienta trecuta". De aici reiese faptul ca atitudinile sunt invatate prin socializare de-a lungul unei perioade de timp si formate prin actiuni repetitive (Septimiu, 2010, pg 300). Avand in vedere faptul ca trecutul influenteaza atitudinile din prezent, acestea pot fi prestabilite a fi negative sau pozitive, in functie de impactul emotional al stimulului asupra individului. O alta perspectiva este oferita de Emory S Bogardus (1882-1973): "O atitudine este o tentinta spre actiune, pentru sau contra ceva din mediu, care devine astfel o valoare pozitiva sau negativa" (apud Septimiu, 2010) si Eiser, Van Den Plight (1988): "Atitudinile sunt sisteme rezistente de evaluare pozitiva sau negativa, trairi emotionale si tehnici de actiune pro sau contra in legatura cu obiectele sociale". Aceasta doua abordari exprima legatura dintre atitudine si comportament, actiune si imparte atitudinile in doua categorii distincte, negative sau pozitive, la fel cum pot fi caracterizate si efectele acestora asupra organizatiei (apud Grigoruta, M., 2005, pg 10). Jon G. Udell subliniaza, de asemenea, modul in care unul sau mai multi stimuli externi, dau nastere unor atitudini specifice, care la randul lor se materializeaza intr-un comportament, reactie: "Atitudinile pot fi definite ca un set mental care directioneaza raspunsul individului la un stimul. Acestea insumeaza cunostinte, emotii, motivatii si intentii. Ele descriu modul in care oamenii se simt si sunt inclinati sa reactioneze la anumiti stimuli." (Udell, 1965, pg 46). Acesta afirma si faptul ca atitudinile nu se formeaza in mod constient, iar indivizii, de cele mai multe ori, nu realizeza ca sunt predispusi sa aiba anumite atitudini sau comportamente fata de un subiect (Udell, 1965, pg 46).
Frymer, A., B., Nedler, M., K., (2017), Persuasion: Integrating Theory, Research and Practice, Editia a-4-a, Hunt Publishing, pg. 44-46 Grigoruta, M.V., (2005), Atitudini si comportament: O abordare psihologica a procesului organizational, Management intercultural, 12(7), pg. 10-18 Pinder, C., (2008), Work Motivation in Organizational Behaviour, Editia a-2-a, Psychology Press, pg. 255-260 Robbins, S.P., (2013), Organizational Behaviour, Editia 15, Editura Pearson, pg. 70-88 Septimiu, C., (2010), Psihosociologie. Teorie si aplicatii, Editura Economica, pg.. 299-320 Udell, J.G. (1965), Can Attitude Measurement Predict Consumer Behaviour?, Journal of Marketing, 29(4), pg. 46-5
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
