Eseul de fata isi propune sa demonstreze ca Trilogia Matrix (MATRIX, MATRIX REVOLUTION, MATRIX RELOADED) este un produs mediatic ce apartine popular culture. Canalul ales pentru acest studiu este cinematograful. Segmentul de public vizat de film in opinia mea este preponderent genul masculin, insa nu este neaparat o regula, cu varsta cuprinsa 16-45 ani, dar in special tuturor celor care sunt pasionati de filme de actiune science-fiction. Insa, o analiza a unui produs ce apartine popular culture trebuie mai intai sa inceapa cu definirea conceptelor cu care voi opera de-a lungul acestui eseu, mai exact definirea conceptului de popular culture, a perspectivelor si acceptiunilor multiple ale acestui concept, dar si a caracteristicilor fundamentale. Conceptul de popular culture este unul extrem de dezbatut de diversi specialisti, existand o multime de definitii si dezbateri pe marginea definirii acestuia. Chiar John Storey sustine ca exista extrem de multe definitii ale acestui concept. Fenomenul de popular culture a luat nastere la inceputul secolului XX, cand aparitia industriilor culturale, adica a tehnologiilor generalizate de comunicare, dar si a mediilor (canalelor) au generat probleme legate de intelegerea si de noul tip de consum al produselor puse in circulatie de acestea. In cartea sa, Monica Spiridon afirma ca popular culture vizeaza ,,practicile de productie si consum ale culturii de succes comercial, care, in zilele noastre, este in cea mai mare parte furnizata de media". Intr-una din lucrarile sale ce isi propune studierea fenomenului popular culture, John Storey sustine ca in categoria popular culture putem include orice produs, care insa intr-un interval de timp determinat sau intr-o perioada istorica nu respecta formele canonice de cult oficial recunoscute si comunicate de institutiile si autoritatile acelei perioade. Produsele de popular culture au fost create.pentru a oferi "placeri.usoare", accesibile.pentru toata lumea, dar fara a.necesita depunerea.nici unui efort, invitand.doar.la"consum". Theodor Adorno, subliniaza intr-unul din studiile sale ,,Reconsiderarea industriei culturii", care sunt consecintele consumului produselor de popular culture asupra tuturor tipurilor de consumatori: popular culture produce prin intermediul filmului, al radioului si al revistelor, bunuri culturale standardizate pentru a manipula masele si pentru a le aduce in starea de pasivitate. ,,In aceasta industrie a popular culture individul este o iluzie din cauza standardizarii mijloacelor de productie." Exista o serie de caracteristici structurale si functionale ale popular culture care se manifesta in zilele noastre cel mai frecvent, si anume: transmedialitatea, recursul la prefabricatele reciclabile, neutralizarea/ schimbarea de regim de consum, proximitatea cu cotidianul, divertismentul. Acestea nu reprezinta singurele trasaturi, insa asa cum am mentionat sunt cele mai raspandite. Transmedialitatea reprezinta cea mai vizibila trasatura din punct de vedere dinamic a popular culture, fiind puternic impulsionata de tehnologie si economie. Ea nu inseamna simpla.distribuire a unui mesaj, a unei.povesti in diferite.media, ci reprezinta ,,procesul prin care elemente integrale ale unei fictiuni se disperseaza in mod sistematic pe mai multe canale de livrare, in scopul de a crea o experienta unitara si coordonata de divertisment." Transmedialitatea cunoaste doua aspecte, numite si varste: varsta adaptarii, sau a bulgarului de zapada (asa cum o numeste Marie Laure Ryan ) si varsta culturii participatoare si a co-creatiei. Cea dintai presupune o relatie de tipul sursa-adaptare si poate lua forma unei relatii intre produse ale aceluiasi canal sau ale unor canale diferite. Produsele se sustin reciproc si isi transmit unul altuia segmente de public fidel, generand astfel o relatie de schimb de tipul win-win. Cea de-a doua varsta a transmedialitatii, cea a culturii participatoare si a co-creatiei, este facilitata de francizarea transcanal si digitalizare, astfel transmedialitatea este construita constient, de la inceput, ca o franchisa culturala. In plan economic are loc trecerea de la franciza de canal la franciza transmedicatica, insa acestea trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru ca fanii sa le accepte, cum ar fi ca acestea sa functioneze ca piese de tip puzzle ale unui univers coerent si in expansiune. In plan tehnic are loc digitalizarea care favorizeaza interactiunea consumatorului cu produsul consumat.
Adorno Theodor, Horckheimer, Max, The Culture Industry: Enlightenment as Mass Deception, Simon (ed.), The Cultural Studies Reader , London, Routledge, 1993 Eliade Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, Bucuresti, 1978 Fiske John, Cultural Studies and the Culture of Eveyday Life, in Grossberg, Lawrence, Cary Neson, Paula Treichler eds. Cultural Studies, London and New York: Routledge, 1992 Lipovetsky Gilles, Serroy Jean, Ecranul global. Cultura, mass-media si cinema in epoca hipermoderna, Polirom, Iasi, 2008 Ryan Marie-Laure, Transmedial Storytelling and Transfictionality in Poetics Today, 2013 Spiridon Monica, Popular culture. Modele, repere si practici contemporane, Editura Scrisul Romanesc, 2013 Storey John, Cultural Theory and Popular Culture, Editura Pretince Hall, Londra, 2001 Surse WEB https://ro.wikipedia.org/wiki/Matrix, accesat pe 03.06.2020, ora 19.20 http://www.technologyreview.com news/ 401760/transmedia-storytelling/, accesat 01.06.2020, ora 17:30 ALTE SURSE Suportul de curs
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
