Paradoxurile Tehnologiilor de Comunicare

Extras din referat Cum descarc?

Tehnologiile de comunicare. Trecut vs. Prezent
Abilitatea oamenilor de a transmite astazi mesaje este impresionanta. Nu pot fi limitati nici de timp, nici de distante, nici de intelesuri. Insa nu a fost asa intotdeauna. Ceea ce vedem acum este rezultatul unor dezvoltari istorice acumulate in comunicarea umana
Distanta dintre "a da sfara in tara" si :* & TYP (in traducere libera: te sarut si iti multumesc partenere) din mesajele transmise pe Internet, a fost parcursa de omenire in mai multe mii de ani. Dar, daca privim in urma catre dezvoltarea mijloacelor de comunicare la distanta, vom vedea ca, de fapt, in afara focului si a porumbeilor calatori, toate celelalte au o istorie de cel mult doua sute de ani.
Prima proteza functionala inventata de om pentru transmiterea mesajelor a fost telegraful optic, al lui Claude Chappe, cu ajutorul caruia a fost transmis, la 15 august 1794, primul mesaj telegraphic.
Dupa telegraful optic al lui Chappe, au urmat, exploziv:
- telegraful electric si alfabetul morse (la 27 mai 1844, prima telegrama electrica anunta alegerea presedintelui american J. Polke);
- telefonul (la 10 martie 1876, la Boston, are loc prima convorbire telefonica);
- radioul (in anul 1900 au fost instalate primele statii de emisiereceptie la bordul vaselor de pasageri, iar in 1920, la Pittsburgh, intra in functiune primul post de radio);
- televiziunea (in 1936, Marea Britanie a devenit prima tara din lume ce avea un serviciu regulat de televiziune; in 1938 a gazduit si prima demonstratie publica de televiziune in culori (Dinu).
Explozia dezvoltarii calculatoarelor si supersofisticarea satelitilor de telecomunicatii au schimbat definitiv o buna parte a lumii. Comunicarea mediata a luat intr-atat de mult locul comunicarii fata in fata, iar omul a devenit dependent de protezele sale.
Societatea numita informationala (unii ii spun deja a cunoasterii) este privita si evaluata de creatorii ei de-a lungul unei scale largi care se intinde de la"monstruos" (sau creatoare de monstri umani) pana la "divin" (sau creatoare de oameni perfecti, adica tot un soi de monstri, ar putea spune carcotasii de meserie).
Primele efecte vizibile, asteptate dealtfel de catre inventatori, sunt:
- eliminarea distantelor fizice;
- cresterea vitezei de reactie la o suma mai mare de stimuli indirecti;
- realizarea de mari economii de timp, de efort si de bani;
- o mai atenta structurare a mesajelor;
- cresterea capacitatii de stocare a ideilor;
- cresterea spectaculoasa a numarului de interlocutori/unitate de timp;
- diminuarea riscurilor induse de expunerea la intemperii.
Lista poate fi mai lunga de atat. Experienta fiecaruia dintre noi aduce dovezi coplesitoare in favoarea beneficiilor aduse de aceste instrumente. Rapoartele companiilor confirma aceeasi imagine a tehnologiilor aducatoare de sporuri de profitabilitate, de deschidere facila pe noi piete altfel inaccesibile.
Daca revenim la "oportunitatile" oferite de mijloacele de comunicare la distanta si la evolutia caracteristicilor culturale ale diverselor grupuri (de la natiuni, pana la gasca de pe strada), vom remarca o mai accentuata "contaminare culturala", o accentuare a procesului de uniformizare a valorilor, a credintelor, a preferintelor si a comportamentelor.
In acelasi timp, insa, creste si instabilitatea acestor caracteristici culturale. De la o vreme, cultura pare sa aiba mai multe in comun cu moda efemera decat cu traditia durabila. Instabilitatea ei creste pe masura ce valorile sunt preluate mai degraba prin ecranul televizorului decat prin modelele in carne si oase. Este mult mai usor si mult mai putin riscant sa tradezi televizorul sau calculatorul, decat sa-ti tradezi parintii, prietenii sau mentorii.
,,Amenintarile" induse de mijloacele de comunicare, adica reversul medaliei, include:
- depersonalizarea (prin standardizare si neimplicare);
- diminuarea capacitatii de relationare direct;
- degenerarea simturilor;
- cresterea agresivitatii (este stiut deja ca, psihologic, poti ucide mai usor prin apasarea unui buton, fara sa-ti vezi victima, decat atunci cand se afla in fata ta);
- bulimia informationala;
- minciuna (cele mai multe minciuni credibile se spun la telefon si, mai nou, pe Internet);
- retragerea in anonimat si uriasa teama de a nu pierde sprijinul acestor proteze.
Mijloacele tehnice de comunicare la distanta nu sunt bune sau rele in sine (exceptie fac, desigur, defectele sau erorile de proiectare care pot produce leziuni fizice), iar daca sunt sau nu proteze, daca suntem sau nu handicapati in lipsa lor, asta depinde de fiecare dintre noi.

Fisiere in arhiva (1):

 Paradoxurile Tehnologiilor de Comunicare.docx