Mijloace de comuncare în masă

COMUNICAREA

Comunicarea reprezinta elementul indispensabil pentru functionarea optima a oricarei colectivitati umane, indiferent de natura si marimea ei. Schimbul continuu de mesaje genereaza unitatea de vedere si, implicit, de actiune, prin armonizarea cunostintelor privind scopurile, caile si mijloacele de a le atinge, prin promovarea deprinderilor necesare, prin omogenizarea relativa a grupurilor sub aspect afectiv, emotional si motivational. Comunicarea este un proces care, din perspectiva stiintei comunicarii, dispune de patru componente fundamentale: un emitator, un canal, o informatie, un receptor.

In general, comunicarea umana se poate construi pe baza a doua mari tipuri de relatii:

1. directe : comunicarea se realizeaza intre doua sau mai multe persoane aflate in pozitii de proximitate ; in procesulde comunicare ele interactioneaza, altfel spus, se influenteaza reciproc. Acest tip de comunicare poarta numele de comunicare interpersonala.

2. indirecte : comunicarea este mediata de un suport mai mult sau mai putin complex din punct de vedere tehnologic ( scrisoarea, telefonul, calculatorul) sau de un bun produs de un ansamblu de institutii, specialisti si dotarii tehnologice ( cartile, filmele, ziarele, radioul, televiziunea, internetul).

Comunicarea mediata include doua tipuri de relatii : comunicarea mediata tehnologic, care leaga doua grupuri umane mai putin numeroase, si comunicarea de masa, care leaga conglomerate sociale enorme. In prima categorie se incadreaza teleconferintele (realizate prin telefon), videoconferintele (prin internet), dialogul prin e-mail, discursurile, spectacolele,etc. In a doua se regasesc acele forme de comunicare in care intre emitator si receptor se interpun instalatii tehnice sofisticate si institutii complexe : sistemul editorial, redactiile din presa scrisa, radio sau televiziune, studiourile de productie cinematografica sau discografica, etc.

Conceptul de comunicare de masa, acoperind un fenomen foarte complex, a primit numeroase definitii, in functie de diferitele criterii abordate.

In Dictionarul de sociologie, Mihaela Vlasceanu arata ca in comunicarea de masa « acelasi emitator dispune de posibilitati de transmitere a aceluiasi mesaj la un numar foarte mare de receptori potentiali. Aceste posibilitati sunt oferite de mijloacele tehnice de comunicare de masa, respectiv presa, radio si televiziune ».

In viziunea altor autori, comunicarea de masa este orintata catre audienta largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de catre comunicator ; mesajele sunt transmise in mod public si sunt calculate astfel incat sa ajunga repede la public, uneori chiar in mod simultan.

In limbajul de specialitate, notiune de comunicare de masa este sinonima cu aceea de mass-media ; acest termen s-a format pe teren anglofon prin sinteza dintre un cuvant englez ( mass), care trimite la « masa » de consumatori ai acestor forem culturale, si un cuvant latin (media), in forma sa de plural, care se refera la suporturile pe care sunt fixate mesajele respective.

CARACTERISTICILE COMUNICARII DE MASA

Cel mai simplu mod de sesizare a notelor specifice acestui tip de comunicare este contrapunerea lui cu cea mai familiara forma de comunicare, aceea interpersonala. Pornind de la modelul elementar al acesteia – cineva transmite un mesaj, prin intermediul unui canal, pentru a fi receptat de unul sau mai multi beneficiari – putem individualiza comunicarea de masa prin sublinierea caracteristicilor emitatorului (creatorul mesajului), canalului de difuzare, receptorului (publicul) si continutul transmis.

Comunicatorii. In mass-media, mesajele sunt create si distribuite de un ansamblu de indivizi, in care fiecare indeplineste sarcini specifice. Altfel spus, mesajele sunt produse de echipe de oameni specializati in cautarea si procesarea informatiei, pe de o parte, si conceperea si fabricarea divertismentului, pe de alta parte ; acesti specialisti lucreaza in structuri organizationale complexe, bazate pe o diviziune accentuata a muncii, pe ierarhii clare, pe norme si proceduri de lucru standardizate.