Jurnalistul și publicul sau

De cele mai multe ori auzim, atat de la profesionisti, cat si de la simpli cetateni ca jurnalismul nu este o profesie. Asa s-a intamplat si anul acesta cu mine cu mine, atunci cand am dat la facultatea de jurnalism si stiinte ale comunicarii. Colegii si prietenii zicandu-mi ca nu vor sa ma vada jurnalist, cu atat mai mult la noi in tara, ca pot sa fac o pasiune din aceasta meserie, ca nu se potriveste societatii noastre. Insa de mic (undeva din clasa a VII-a) am inceput sa ma visez jurnalist, sa colaborez la ziare si reviste, sa apar in fata micilor ecrane. In fine, sa ma stie o tara intreaga (poate din cauza ca priveam in fiecare sambata la TVR 1 ,,Surprize-Surprize" cu Andreea Marin-Banica sau acum ,,Teo" de la PRO TV cu Teodora Trandafir).

A fi jurnalist este intr-adevar o profesie care (te) fura. Si (te) fura cu totul! Si pentru totdeauna... Invidiat (poate) pentru privilegiul de a avea acces la informatie, de a cunoaste oameni si fapte la prima mana, de a putea lupta cu sanse reale impotriva oricarei nedreptati, jurnalistul este adesea si subiectul celor mai inversunate critici mai mult sau mai putin avizate. Dar aceasta realitate este cel mai mic pret pe care jurnalistul il plateste pentru alegerea sa, constienta si asumata. A fi jurnalist este inainte de orice o vocatie, care nu se poate exprima decat printr-o munca uriasa si constanta, indiferent de esecurile sau, mai rar, de succesele repurtate. Un efort sustinut de imperativul de a descoperi si a spune adevarul, de a demasca nedreptatea si incercarea unei minoritati de a inregimenta majoritatea in favoarea propriilor interese. Mai mult, jurnalistul este sau ar trebui sa fie un profet, un fel de Thiresias - pe meleaguri elene, fie-mi ingaduita comparatia - care prevede viitorul si-l poate schimba aratand semenilor sai unde au gresit de si-au atras mania zeilor. Or, in aceasta calitate, pentru multi stanjenitoare, jurnalistul trebuie sa uite ceea ce, banal, numim o viata linistita, sa-si uite frica, ba chiar si prudenta, despre care Victor Hugo spunea ca este cea mai josnica dintre virtuti. El trebuie insa sa-si aminteasca intotdeauna puterea pe care poate sa o exercite in virtutea unor idealuri, care vai si-amar de noi de vor pieri vreodata!, conform propriilor sale crezuri si indemnuri, potrivit unor reguli intime si nesubordonate.

Pentru gazetarii aflati in limes, a fi jurnalist este o vocatie sacra. Jurnalistul, vazut cel mai des ca reporterul fara frica si mai rar ca redactor sau editor de texte si asamblator de stiri si naratiuni, are misiunea de a spune adevarul puterii, de a demasca incercarea acesteia de a controla societatea si de a o inregimenta. Jurnalistul este o persoana oraculara, un fel de diurnarius vates, ca sa prafrazam formula latina pentru tipul de poet inspirat/oracular. El este un fel de Tiresias, or mai potrivit, un prooroc Ieremia, care vede in viitor si explica compatriotilor unde au gresit de si-au atras minia zeilor. Iar ca profet, jurnalistul este o persoana carismatica, care isi exercita misiunea in virtutea unui dar si conform propriilor sale reguli.

Sa mori ranit din dragoste de viata

Privilegiile se platesc. Si se platesc scump! Nu de putine ori corespondentii de razboi platesc chiar cu viata privilegiul de a fi jurnalisti. Potrivit raportului anual al organizatiei pentru apararea presei, ,,Reporteri fara Frontiere" (RSF), anul 2005 a fost cel mai nefast din ultimii zece ani. Raportul arata ca in aceasta perioada si-au pierdut viata 63 jurnalisti si cinci colaboratori ai mijloacelor de informare - translatori, soferi sau tehnicieni. Cel putin 807 ziaristi au fost arestati, iar alti 1308 au fost agresati sau amenintati. Totodata, peste 1006 mijloace de informare in masa au fost cenzurate. Pentru al treilea an consecutiv, Irakul a fost cea mai periculoasa zona din lume pentru jurnalisti. 24 dintre reprezentantii mass-mediei au murit aici. Victimele au fost ucise atat de rebelii irakieni, cat si de armata americana, responsabila de moartea a trei jurnalisti. Cu aceasta ocazie este amintit si numarul total al jurnalistilor care au murit in Irak de la debutul razboiului, in martie 2003 - 76 de jurnalisti si insotitori ai acestora au fost ucisi, cifra care depaseste totalul ziaristilor morti in 20 ani, in Vietnam (66 persoane). Orientul Mijlociu si Asia raman zonele de risc maxim pentru ziaristi. In Filipine, 7 jurnalisti au platit cu viata pentru ca oamenii sa fie informati. Si pe continentul african au crescut violentele in 2005. 5 jurnalisti au fost ucisi in Congo, Sierra Leone si Somalia. Alti 2 ziaristi au murit in Mexic, in timp ce efectuau anchete asupra traficantilor de droguri sau combustibil. Continentul american a fost si este de asemenea o zona cu risc, aici 7 jurnalisti si un colaborator al mass mediei au fost ucisi in 2005. Intorcandu-ne in timp, sa ne amintim ca in perioada conflictului din fosta Iugoslavie, intre 1991-1995, au murit 49 de ziaristi, iar 57 de oameni de presa si 20 de asistenti media si-au gasit sfarsitul in perioada razboiului civil din Algeria, intre 1993 si 1996. Si Romania a fost, anul trecut, la un pas de a fi trecuta pe lista tarilor care au pierdut jurnalisti in zonele de conflict. Din fericire, cei trei ziaristi rapiti in Irak au scapat cu viata si s-au intors teferi in Romania1.

In ceea ce ma priveste, cred ca a fi jurnalist nu este o determinare (de fapt, nici nu sunt asa de sigur ca este o determinare) care epuizeaza fiinta unui om. A fi jurnalist inseamna a exercita o profesie, iar a exercita o profesie presupune a asuma un rol social, a uita de o viata linistita, a uita de prudenta, pentru ca ea, prudenta, vorba lui Victor Hugo, este cea mai josnica dintre virtuti. O data ce te-ai facut jurnalist inseamna ca ai luat o deplasare pentru toata viata. Pentru ca alaturi de oameni se faureste istoria, este locul pe care ni l-a harazit destinul.

2) Jurnalist in Republica Moldova (sondaj de opinie2)

Alexandru Cantar, seful Biroului BBC in R. Moldova:

Vreau sa cred ca a fi jurnalist la noi inseamna acelasi lucru cu a fi jurnalist oriunde. Etica si standardele acestei minunate profesii sunt respectate cu strictete. Desi, poate ca ziaristul nostru ar trebui sa aiba mai multa forta interioara, decat altundeva, pentru a lupta impotriva cinismului si descurajarii.

Nu vreau sa cred ca jurnalismul in R. Moldova este, uneori, un fel de afrodisiac pentru multi agramati, rauvoitori, frustrati etc. etc.

Corina Cepoi, directorul Scolii de studii avansate in jurnalism:

Sa fii jurnalist in R. Moldova inseamna sa fii intr-adevar dedicat unei idei si s-o promovezi consistent. Vorbesc despre acei ziaristi profesionisti cu care am placerea de a lucra in ultimii 10-12 ani. Acesti jurnalisti intr-adevar cred ca populatia acestei tari trebuie informata despre evenimentele si procesele care le afecteaza viata de zi cu zi. 2.

Corina Samciuc, expert in domeniul informaticii:

Nu sunt jurnalist si imi vine greu sa judec de pe aceasta pozitie. As vrea sa fiu sigura ca fiecare persoana care se numeste jurnalist in Moldova nu uita despre responsabilitatea principala fata de audienta. Fiecare scrie pentru a informa, dar nu trebuie sa se ia cu scrisul de dragul scrisului sau al altor avantaje, si sa nu uite ca pe langa menirea de a informa, mai e si cea de a educa spiritul critic pentru cititori si dorinta de a-si pune intrebari.

Artur Corghencea, editor la PRO TV Chisinau:

Inseamna sa fii curios -- regula valabila, de fapt, pentru orice tara. De asemenea, trebuie sa vrei sa produci schimbari si sa fii insistent. Inseamna sa intampini dificultati in fiecare zi atunci cand incerci sa obtii informatii, dar si sa obtii satisfactie atunci cand reusesti sa schimbi lucrurile care merg prost. E bine sa fii pregatit pentru a fi supus presiunilor care rezida in a fi "rugat" sa nu scrii despre anumite evenimente sau fenomene, pentru ca asta cuiva n-o sa-i placa. Sa fii jurnalist inseamna sa fii tot timpul in cautare, sa auzi si sa vezi ceea ce, de regula, trece neobservat, iar dupa asta, sa ai puterea de a scrie exact asa cum a fost.

1. Coman, Cristina, Relatiile publice si mass-media, Editura Polirom, Iasi, 2004.

2. Coman, Mihai, Mass media, mit si ritual, Editura Polirom, Iasi, 2003.

3. Coman, Mihai, Mass media in Romania post-comunista, Editura Polirom, Iasi, 2003.

4. Rosca, Luminita, Formarea identitatii profesionale a jurnalistilor, Ed. Polirom, Iasi, 2004.

5. Internetul.