Interculturalitate Interactiva in Banat

Extras din referat Cum descarc?

Interculturalitate interactiva in Banat
Atunci cand se iau in discutie concepte cum ar fi cele de ,,interculturalitate" sau de ,,interconfesionalitate", o problema extrem de dificila se ascunde in spatele randurilor scrise de cei care indraznesc sa se avante in teritorii atat de ambigue. Totul se datoreaza semantismului termenilor in cauza, care, la o simpla analiza, dezvaluie una dintre capcanele conceptelor in discutie. Atasata fie substantivului ,,cultura", fie celui de ,,confesiune", particula ,,inter-", a carei origine latina este evidenta, are urmatoarele sensuri principale: ,,intre", ,,printre", ,,in mijlocul". Toate aceste semnificatii trimit la un inteles unificator, anume acela de ,,mijlocire", sau, inca si mai bine spus, de ,,intermediere". Cu alte cuvinte, atunci cand vorbim despre ,,interculturalitate" sau despre ,,interconfesionalitate" ne vom referi, de voie sau de nevoie, la ceea ce se afla intre culturi, respectiv intre confesiuni diferite. Invocand o frumoasa metafora utilizata candva de profesorul Virgil Ciomos, acel ceva care se afla ,,intre" (lat. ,,inter-") poate fi gardul situat mediator la intersectia a doua gospodarii. Pastrand aceasta imagine in minte, putem deslusi problema implicata de conceptele noastre: gardul poate fi elementul unificator a doua vecinatati, dar, la fel de bine, el poate fi tocmai elementul care le desparte.
Interculturalitatea Banatului singularizeaza aceasta parte a Europei, chiar la nivel continental, prin metisajul sau interconfesional, interetnic, interlingvistic si intercultural reusit, legitimand-o ca sediu natural pentru studii antropologice, sociologice, psihologice si istorice de profil.
Originalitatea interculturalitatii din Banat se defineste prin urmatoarele aspecte:
a. daca in Occident interculturalitatea s-a dezvoltat din nevoia de a da o replica modelelor culturale ale emigrantilor, de cele mai multe ori acceptati cu ostilitate retinuta pentru potentialul lor destabilizator si posibile surse de poluare a identitatii mentalului colectiv al tarilor vestice, in Banat interculturalitatea are la baza un original comportament permisiv care a dat posibilitatea fiecarei etnii sa se integreze in istoria comunitara, fara a se simti agresata de ,,bastinasi", fie ei majoritari sau minoritari. Permanenta raportare la aceleasi probleme cotidiene, a facut ca preocuparea de explorare in comun a solutiilor practice la problemele comunitare identice sa genereze o coeziune sociala naturala, adica fara apel la normativitatea de tip institutional. Diversitatea etnica a fost perceputa ca sursa de amplificare a solutiilor alternative pentru problemele comunitare, identice in esenta lor, in arealul banatean contactele interetnice cotidiene nu au fost, deci, orientate de obligatiile exogene ale cetateniei comune sau de ,,achitarea" unor datorii de natura institutionala, ci din nevoia endogena de atenuare a orizonturilor de asteptare fata de proiecte comunitare globale. Interculturalitatea a inceput si continua sa fie interactiva in acest sens;
b. incercarile de abordare a realitatilor noastre prin prisma multiculturalitatii au esuat (si vor esua) deoarece aici sunt alte conditii decat, sa zicem, in Belgia, unde comunitatea flamanda si cea valona reprezinta, de fapt, doua structuri institutionale distincte, comunicarea fiind asigurata de constrangeri politico-economice de tip statal. ,,Tara" este, in realitate, o unitate mecanica intre doua unitati fundamental diferite ca optiuni valorice, dar cu experienta comuna in gestionarea conflictelor latente;
c. existenta, pe toata perioada de formare civico-profesionala, a institutiilor scolare cu limba de predare materna pentru toate minoritatile, prin asigurarea unui suport financiar nediscriminatoriu in raport cu populatia romana, majoritara, din resursele bugetului public;
d. asigurarea, de catre Statul roman a institutiilor de cultura in limbile minoritatilor, Timisoara fiind singurul oras european cu teatre de stat in limba romana, germana si maghiara. 
Un procent semnificativ din populatia Romaniei a fost reprezentat de minoritatile etnice. In anul 1930, populatia Romaniei Mari era putin peste 18 milioane de locuitori. Romanii reprezentau un procent de 73% dupa limba materna si 71,9% dupa etnie, din populatia tarii. Peste sase decenii, conform celui mai recent recensamant, procentul minoritatilor din totalul populatiei Romaniei (de circa 22 milioane de locuitori) reprezinta circa 12%.


Fisiere in arhiva (1):

  • Interculturalitate Interactiva in Banat.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!