serie de factori influenteaza tratarea informatiilor de catre media, iar printre acestia se numara si urmatorii: 1. Stilul unei institutii Ceea ce este important pentru o publicatie economica nu este, cu siguranta, la fel de important si pentru o publicatie pentru femei. De exemplu, Wall Street Journal, care este o publicatie de afaceri, isi selecteaza stirile dupa alte criterii fata de alte publicatii orientate spre divertisment. Politica editoriala este cea care dicteaza o anumita viziune asupra: valorilor profesionale, morale, culturale, politice. Aceasta viziune trebuie respectata si asumata de intreaga redactie. Tot politica editoriala sta si la baza distinctilor care se fac intre publicatii: ziar serios - ziar de scandal, cu orientare politica de stanga - de dreapta, publicatie specializata - publicatie generalista etc. Un tabloid si un cotidian serios sunt ambele generaliste. Fiecare dintre ele are insa o linie editoriala proprie, foarte clara. 2. Instinctele celor care ne furnizeza informatiile Se crede ca jurnalistii pot recunoaste din instinct stirea. Poate ca in mare parte, este adevarat, dar aceste instincte depind foarte mult de experienta pe care acestia o au. Editorul decide ce evenimente vor fi selectate pentru a le oferi publicului in functie de ce i se pare a fi important si interesant, unde anume va trimite reporteri si unde nu, la ce anume trebuie sa fie atenti reporterii. 3. Receptorii Publicul estem cea mai importanta instanta care evalueaza stirile. Daca jurnalistii nu tin cont de preferintele si de nevoile sale atunci cand aleg sau resping stirile, publicatia pentru care lucreaza e sortita pieirii. Publicatiile mari investesc multi bani in studii periodice pentru a afla cat mai multe date despre publicul lor. Este foarte important sa stii despre cititorii tai ce varste au, cati dintre ei sunt barbati si cate femei, ce studii au, cat castiga sau ce fac cu banii etc. A nu-ti cunoaste cititorii este, pentru David Randall, "ca si cum ai conferentia cu glas tare, intr-o camera complet neluminata, pentru un grup de necunoscuti" . 4. Spatiul publicistic disponibil In presa scrisa, la fel ca si in audiovizual, exista limitari de timp si de spatiu. Nu poti sa te intinzi mai mult decat iti este permis. Spatiul publicistic depinde in cea mai mare masura de publicitate. Cu cat este mai multa publicitate, cu atat spatiul care ramane pentru materialele jurnalistice scade. In acest caz creste si exigenta cu care sunt evaluate stirile. Existand mai putin spatiu, se vor pastra doar materialele foarte importante. 5. Posibilitatea de selectie in functie de numarulul stirilor existente Exista posibilitatea ca in anumite zile sa nu fie evenimente, deci sa fie stiri putine. Problema e ca paginile ziarului sau minutele jurnalului trebuie umplute cu informatii, deci ziarul trebuie sa apara si in ziua urmatoare, la fel jurnalul TV sau radio trebuie sa fie difuzat la ora stabilita. Cu siguranta acestea vor aparea, dar calitatea informatiilor selecate va fi una scazuta, cauzata de imposibilitatea de a alege. Se poate intampla si reversul, iar in acest caz problema cu care se vor confrunta jurnalistii e ca vor trebui sa lase pe dinafara multe dintre articole, unele dintre ele poate chiar importante, dar avantajul este ca stirile care vor aparea vor fi doar cele cu o valoare informationala mare. 6. Patronul care face in mod direct sau indirect presiuni In astfel de situatii exista cazuri in care jurnalistii sunt supusi- credinciosi patronilor lor, dat exista si cazuri contrarii. Exista si cazuri in care jurnalistii se tem de repercursiuni si se autocenzureaza chiar daca patronii lor nu intervin, preferand sa omita publicarea numitor informatii pentru a nu produce supararea patronului.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).