Dimensiunea economica a sistemului mass-media In ciuda viziunilor idilice construite in jurul sau, sistemul mass-media este o afacere. Secolul XIX a venit cu o serie de fenomene ce au intarit aceast fapt: industrializarea si comercializarea. Presa a evoluat astfel catre titulatura de bun perisabil de consum. (Mihai Coman, 2007, p. 43) Ca proaspata studenta a Facultatii de Jurnalism am fost destul de naiva incat sa cad prada iluziei ca mass-media se poate sustrage junglei economice. Nu a trecut mult si am invatat sa accept faptul ca presa este o marfa si ca a devenit obiectul unei piete. Deoarece sistemul mass-media este conditionat de jocurile economice, produsele mediatice au anumite caracteristici care le permit sa existe pe piata. Informatia este un produs perisabil, de unde rezulta faptul ca si continutul mass-media isi pierde repede valoarea. (Nadine Toussaint-Desmoulins, 2001, p. 124) O stire nu poate fi stire decat pentru un timp foarte scurt. Un accident petrecut in data de 14 ianuarie nu va putea fi prezentat ca noutate in data de 16 ianuarie. Prin urmare, marfurile mass-media nu traiesc mult. Tocmai de aceea sistemul se bazeaza pe o ,,productie in flux", ,,pe banda rulanta". De aici rezulta alta caracteristica a produselor mediatice: trebuie difuzate sau distribuite intr-un timp cat mai scurt si la un pret cat mai convenabil, pe o piata intinsa. (Mihai Coman, 2007, p. 44) Cea mai costisitoare parte a editarii continutului mass-media este construirea propotipului. ,,Faza de reproducere permite economii importante". (Nadine Toussaint-Desmoulins, 2001, p. 124) Exista mai multe modalitati de finantare a productiei de bunuri mass-media: vanzarea la bucata (folosita in special de ziare), inchirierea dreptului de acces (abonamente TV, sali de cinema), vanzarea spatiului si timpului pentru anunturi publicitare, subventii , donatii, scutiri, regimuri financiare preferentiale. (Mihai Coman, 2007, p. 45) Dintre acestea, cea mai importanta sursa de venituri ramane, fara indoiala, publicitatea. Din acest punct de vedere putem concluziona ca produsele mass-media au un caracter mixt: incorporeaza atat mesajele create de jurnalisti, cat si mesaje ale unor institutii ce transmit informatii despre ele (reclame, anunturi). (Mihai Coman, 2007, p. 45) Mass-media functioneaza pe o piata duala, iar comportamentul pe o piata il afecteaza pe cel de pe ce-a de-a doua piata. (Mihai Coman, 2007, p. 45) Cei care doresc sa intre in piata publicitatii inchiriaza timp sau spatiu de emisie. Din aceasta cauza se pune foarte mare accent pe audienta sau pe numarul de cumparatorii al unui ziar. Cei care vor sa-si plaseze produsele doresc sa atinga un numar cat mai mare de persoane. Un exemplu pentru cat de profitabila se poate dovedi publicitatea pentru posturile TV este mini-seria ,,Lonesome Dove" transmisa in anii 1988-1989 de CBS. Fiind un gen foarte indragit de telespectatori, a reusit sa castige o audienta incredibil de mare si de aceea s-a difuzata in momentele cele mai vizionate ale zilei. ,,Lonesome Dove" a fost una dintre cele mai de succes mini-serii difuzate de CBS si a adus castiguri in valoare de 30 milioane de dolari din publicitate. (Kathleen Hall Jamieson, p. 140) Trustul de presa Media PRO Group sta destul de bine la capitolul publicitate. In anul 2005 postul Acasa TV a inregistrat castiguri in valoare de 1 miliard de dolari din vanzarea spatiului publicitar. (www.zf.ro) Televiziunile din acest grup (ProTV, Acasa TV, ProCinema, Sport.ro si MTV) au atras in 2008 circa 54% din veniturile totale nete din publicitate TV. (www.mediafax.ro) In anul 2009 ProTV a fost cel mai vizionat post comercial, cu o medie de 337 000 de telespectatori. (www.paginademedia.ro) Postul Acasa TV a avut un mare succes cu telenovela Regina. Aceasta a atras publicitate in valoare de aproximativ 8,8 milioane de euro in cele zece luni de difuzare. (www.paginademedia.ro) Anul 2009 a adus cateva modificari in strategia trustului de atragere a publicitatii. S-a lansat o oferta de vanzare a spatiului publicitar la un pret de trei ori mai mic decat cel standard. Acest lucru s-a datorat crizei financiare ce nu a iertat nici sistemul mass-media. Cu toate acestea, emisiunea Dansez pentru tine a dovedit inca o data ca este o afacere buna. Editia de toamna a strans incasari din publicitate in valoare de 2,6 milioane de euro. (www.mediafax.ro) In anul 2008 o reclama la Pro TV costa, in prime-time, intre 2.700 si 3.500 de euro. (http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/39349/Tolontan-acuza-Media-Pro-de-concurenta-neloiala-update.html)
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
