Dificultățile de comunicare - sursă a eșecului în relaționarea interpersonală

Extras din referat Cum descarc?

I. Receptarea eronata
Una din cele mai serioase dificultati in comunicarea cu partenerii (inclusiv cei de afaceri) o constituie receptarea eronata, inadecvata, a persoanei lor. Exista cateva cauze care conduc catre aceasta. Sa le evidentiem, pentru a le putea preveni.
1. Opiniile altora. Atunci cand ne bazam pe parerile altora, cunoscuti sau parteneri, riscam sa ne situam intr-un context plin de prejudecati, fie ele pozitive sau negative. In primul caz, putem sa facem rost de un partener care nu este de incredere, de nadejde, in celalalt - sa pierdem un partener de perspectiva. Si nu vom intelege usor daca in spatele unei astfel de decizii se va afla opinia subiectiva a cuiva sau gestul premeditat al concurentilor.
2. Prima impresie. Prima impresie poate fi corecta. Dar nici cei care au un fler deosebit nu sunt scutiti de greseli. Dorinta de a ne orienta mai repede intr-o anumita situatie, de a ne lamuri rapid ce este cu partenerul respectiv poate conduce spre formularea unor aprecieri pripite si a unor decizii de evaluare incorecta a sa. Aceasta este o piedica in relatiile noastre cu ceilalti.
3. Aspectul exterior.
Se spune ca ,,esti primit dupa cum esti imbracat si condus dupa cum gandesti" sau ca ,,nu tot ce straluceste este aur". Si totusi, aspectul exterior este foarte important. Fata, linia generala a corpului, imbracamintea - toate influenteaza decisiv modul in care receptam sau suntem receptati. Oamenii cu un aspect atragator si ingrijit sunt considerati mai interesanti, mai echilibrati, mai sociabili, desi aceasta nu are nimic in comun cu calitatile lor ca oameni de afaceri. Cei neatragatori ca aspect devin adesea victimele propriilor noastre prejudecati, primind ab initio din partea noastra, in mod nejustificat, o ,,nota" mai mica. O alta exagerare este aceea de a privi pe cineva atragator ca aspect cu retinere, cu suspiciune, cautand sa descoperim in aceasta dorinta sa de a epata. Este adevarat ca o stralucire exterioara mascheaza, adesea, un continut anemic, fara substanta, ,,ia ochii" si atat, conducand in final la dezamagire. Prin contrast, multi care nu ies in evidenta ca aspect pot avea calitati morale si profesionale care depasesc comunul. Este nevoie, de aceea, de echilibru in formularea unor aprecieri, dar si in stabilirea propriei imagini.
4. Cliseele.
Adesea, ne ghidam dupa clisee, generalizari, stereotipuri, care de cele mai multe ori nu au nici o legatura cu realitatea. Obiectul acestora il pot constitui sexul persoanei, nationalitatea, bogatia si culoarea podoabei capilare, studiile sau absenta lor si foarte multe altele. Sa ne amintim cateva: ,,cei grasi sunt intotdeauna mai buni", iar cei uscati sunt ,,ai dracului", ,,cei cu buze subtiri sunt rai", ,,femeile la volan sunt niste catastrofe", ,,toti contabilii sunt seci si incapabili sa vorbeasca", ,,toti tinerii cu plete sunt neseriosi", ,,femeile nu sunt la fel de capabile ca barbatii" si multe altele din acelasi registru. Cliseele acestea sunt cel putin derutante si cel care pierde cel mai mult in aceste situatii este chiar cel care opereaza cu astfel de idei prefabricate. El risca sa piarda posibili parteneri de calitate. Apelam la clisee pentru ca vrem sa gasim cel mai scurt drum de rezolvare a unei situatii, cel al minimei rezistente. Astfel, vom lua o decizie bazandu-ne pe o experienta anterioara si fara a cunoaste datele reale ale persoanei in cauza. Cei care invoca clisee sunt cei care au renuntat sa mai descopere lumea, s-au refugiat in suficienta si... acolo raman. Daca lucrurile sunt grave atunci cand aplicam clisee in aprecierea celorlati, situatia devine de-a dreptul catastrofala daca la fel procedam si cu noi insine.
5. Efectul de halo. Oamenii au tendinta de a trage concluzii si a formula generalizari bazandu-se exclusiv pe contextul dat si ghidandu-se doar dupa cateva, putine, indicii. Daca avem un public mai numeros si aratam fotografia aceleiasi persoane tuturor, dar o prezentam drept ,,savant renumit" primei jumatati si drept ,,infractor de drept comun" celei de-a doua, ambele jumatati vor incepe sa functioneze in limitele datelor furnizate de noi si vor gasi argumente suficiente care sa intareasca apartenenta persoanei respective la rolul prezentat de noi. Atunci cand intalnim un om amabil si sociabil suntem inclinati sa-i atribuim si alte calitati pozitive, ca inteligenta, spirit intreprinzator, seriozitate. Si, invers - o persoana rece si posomorata risca sa fie "ornata"de noi si cu alte trasaturi negative. Efectul de aureola reduce si simplifica substantial perceperea lumii si a oamenilor. In realitate, omul care sta in fata noastra poate avea o minte ascutita si profunda si poate fi mult mai efervescent, trasaturi pe care, din cauza superficialitatii noastre, nu le-am deslusit dincolo de infatisarea sa neprezentabila. Rezultatul? Nisteposibilitati ratate. Fiecare om, ca si intreaga lume, de fapt, prezinta un grad mult mai ridicat de complexitate, profunzime si diversitate, decat s-ar parea la o prima privire. Abordarea simplista a celorlalti se va intoarce impotriva dumneavoastra insiva. Pe de alta parte, supraestimarea partenerului este la fel de periculoasa, intrucat ea va bloca imaginatia si initiativa.
6. Starea emotionala.
Starea noastra emotionala poate sa influenteze modul in care receptam lumea si oamenii. Euforia ne va face sa vedem totul in roz, iar o dispozitie sumbra va favoriza o receptare negativa; un entuziasm exagerat sau o melancolie apasatoare pot sa ne orbeasca. Ambele
stari genereaza o abordare neadecvata a partenerului din partea noastra. In primul caz vom fi prea generosi, in al doilea - inutil de exigenti si lipsiti de incredere. Consecinta va fi fie subaprecierea dificultatilor si a posibilelor capcane, fie ratarea unor oportunitati sau chiar a partenerilor.
II. Bariere si greseli in comunicare
Adesea, comunicarea cu partenerii de afaceri poate fi ineficienta din motive destul de simple, banale chiar. Amintim cateva:
Timiditatea excesiva. Este normal sa vrei sa obtii ceea ce iti doresti. Dorinta nu este un semn al egoismului. Multi se simt stanjeniti sa solicite ceva, de parca cer mai mult decat au meritat. De aceea, ei lasa totul la latitudinea interlocutorului. Atitudinea nu este profitabila, deoarece acesta nu cunoaste intotdeauna meritele si rezultatele muncii dumneavoastra.
- Proasta noastra dispozitie;
- Lipsa dorintei de a depune efort spre a descoperi ceva interesant pentru noi in ceea ce ni se prezinta;
- Comoditatea noastra;
- Oboseala noastra.
Trebuie sa incercati sa obtineti tot ce doriti, ce visati si ce considerati ca meritati.
Placerea exagerata de a va auzi vorbind. Se spune, oarecum in gluma, ca o discutie este o competitie in care primul care va face o pauza pentru a respira este declarat interlocutorul celuilalt. O astfel de abordare poate, insa, sa va faca sa pierdeti, deoarece pana si un interlocutor activ se poate plictisi de debitul dumneavoastra verbal. Nici nu trebuie sa ne miram ca, dupa o discutie cu un astfel de partener, nu mai tinem minte nimic din ce a ,,turuit". Ne blocam receptarea, pur si simplu, din autoprotectie.
Intreruperea nejustificata a celuilalt. Cei care au functii superioare (conducatori, sefi de toate felurile, parinti, profesori) au tendinta de a-si intrerupe nejustificat interlocutorii. Barbatii le intrerup mai des pe femei, decat femeile pe barbati. Intr-o astfel de situatie comunicarea se transforma intr-o lupta pentru suprematie intre interlocutori. Castiga cel care este mai puternic, dar el nu este si victorios definitiv; cel care a pierdut va incerca sa-si ia revansa. Orice relatii de afaceri in care una din parti dicteaza, impune regula jocului, nu sunt spre folosul nimanui, intrucat ele nu pot fi de durata.

Fisiere in arhiva (1):

 Dificultatile de Comunicare - Sursa a Esecului in Relationarea Interpersonala.doc