Comunicare Politică

Extras din referat Cum descarc?

Aceasta lucrare isi propune sa analizeze democratia in general dar si democratia din Romania in particular. Lucrarea se structureaza in doua parti, fiecare avand un rol important in clarificarea temei alese. Astfel, prima parte va cuprinde concepte teoretice si definitii, iar cea de a doua parte va contine o analiza a democratiei existente in Romania dupa modelul oferit de Arend Lijphart, in lucrarea sa ,,Modele ale democratiei".
Ipoteza: Democratia este un regim politic care se diferentiaza de alte regimuri politice prin principiile pe care le promoveaza. Printre aceste pricipii se afla pluralismul care este imperios necesar pentru existenta unei democratii. 
Din anul 1990 Romania este o tara democratica, cu o democratie indirecta, care apartine modelului consensualist. 
I. Definirea conceptelor 
Democratia reprezinta una dintre cele mai complexe probleme ale organizarii politice din lumea contemporana careia i se acorda o importanta deosebita de catre analisti si politologi.
Democratia este un termen de origine greaca, provenind de la demos (popor) si kratos (putere), inseamna puterea poporului si dateaza din antichitate, cand au existat si primele forme de organizare democratica, ceea ce a facut pe multi politologi sa defineasca democratia ca forma de organizare politica a societatii in care conduce poporul.
Presendintele american Abraham Lincoln definea democratia ca guvernarea nu numai de catre popor, ci si pentru popor, adica guvernarea in acord cu preferintele poporului. 
In cartea sa ,,Poliarhiile", Robert A. Dahl, asociaza termenul de democratie cu un sistem politic care se caracterizeaza printr-o receptivitate completa sau aproape completa fata de toti cetatenii. Astfel, autorul considera ca o trasatura fundamentala a democratiai este receptivitatea constanta a guvernului la preferintele cetatenilor, considerati egali din punct de vedere politic. Exista trei conditii care, spune autorul, sunt necesare unei democratii, fara sa fie insa si suficiente. Astfel, toti cetatenii trebuie sa beneficieze de sanse neingradite: de a-si formula prferintele; de a face cunoscute aceste preferinte celorlalti cetateni si guvernului prin actiuni individuale si colective; ca guvernul sa le cantareasca prferintele fara partinire, fara a face discriminari in functie de continutul sau sursa preferintei. 
O definitie a democratiei pe care o consideram mai apropiata de realitate ar fi urmatoarea: democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii de catre cei care detin puterea prin consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de progres ale tarii.
Autorii lucrarii ''Politologie'' observa ca o intreaga experienta istorica evidentiaza faptul potrivit caruia democratia, conducatorii, detinatorii puterii politice, indiferent de apartenenta lor de grup social, trebuie sa reprezinte vointa majoritatii poporului. Pentru ca, in mod real, societatea sa se bazeze pe o organizare si conducere politica democratica, in mod obligatoriu trebuie sa se respecte anumite reguli sau principii de baza, luate ca un tot unitar, care pot sa imbrace forme concrete, in functie de etapa respectiva si conditiile istorice ale fiecarei tari. Printre aceste principii autorii mentioneaza: 
- existenta unui cadru legislativ, inclusiv o lege fundamentala (constitutia), in care sa fie prevazute drepturile si libertatile fundamentale ale omului si popoarelor, egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor si popoarelor in a gandi si a se organiza in mod liber, a-si manifesta pozitiile fata de conducatori, cu garantii legislative ca aceste drepturi si libertati sa poata fi exprimate si exercitate liber;
- intrucat, de-a lungul evolutiei societatii omenesti, s-a impus, ca institutie politica de prim ordin, statul, care asigura, in principal, din punct de vedere politic, organizarea si conducerea societatii, trebuie sa se infaptuiasca separatia puterilor in stat; puterea legislativa care, in totalitatea ei, in mod obligatoriu, atat pe plan local cat si central, sa apartina unui for ales in mod liber de catre toti cetatenii. De regula, aceasta putere este reprezentata in parlament si foruri similare pe plan local; puterea executiva, a administratiei de stat care, obligatoriu, trebuie sa emane de la puterea legislativa, sau partial sa fie aleasa direct de popor precum seful executivului; puterea judecatoreasca, in functie de conditii, poate sa emane de la forul legislativ sau sa fie aleasa direct de cetateni. Separarea puterilor in stat a aparut ca o necesitate si ca o garantie impotriva totalitarismului;
- existenta unui mecanism politic menit sa asigure conditii pentru exercitarea libera de catre toti cetatenii a dreptului de a alege si a fi alesi in organele de conducere centrale si locale ale statului precum: vot universal direct si secret, un regim politic garantat de lege (parlament, functii de conducere etc., care sa fie alese);

Fisiere in arhiva (1):

 Comunicare Politica.doc