Analiză reclame vechi din perioada interbelică

Publicitatea este, fara indoiala, aproape la fel de veche ca si comertul. Daca un produs este de vanzare, prima conditie a supravietuirii lui pe piata este ca acest lucru sa fie cunoscut. In vremurile de demult, era indeajuns sa ai o firma deasupra pravaliei. Astazi, in fata unei concurente inversunate a producatorilor, imaginea de firma a reusit sa conteze mai mult decat produsul in sine.

Unele afise publicitare din anii 1920 arata grija comerciantilor pentru clientela de baza: „Preotii si profesorii au reducere la preturi, care si altfel sunt cele mai convenabile“. Multe dintre reclame descriau gama produselor comercializate sau fabricate, dar si importanta lor in viata potentialului client.

Reclamele de acum 100 de ani scot in evidenta calitatile produselor, ascunzand defectele, iar limbajul era de asa maniera incat potentialul client sa nu mai caute defectele produsului.

Produsele promovate in perioada interbelica erau exclusiv cele de stat, printre care: ADAS, CEC, Cico, Brifcor, Mobra, Dacia, Loteria Nationala, electrocasnicele, pachetele si locatiile turistice (in special statiunile balneo-climaterice, litoralul si locatiile montane) oferite de ONT. Si bine am zis produse, pentru ca acestea sunt reclame la produse, nu la niste branduri. Nu se observa nici macar o incercare timida de a-l identifica pe cumparator cu brandul si cu siguranta nu aveai impresia ca esti o persoana mai de success, mai dezirabila daca ai cumpara unul din acele produse.

Ceea ce era valabil pentru reclamele din acea perioada este faptul ca “reclama este sufletul comertului”.

Sloganurile din reclamele interbelice promovau marci variate, de la produse de infrumusetare, la cele pentru casa: Nivea, crema care iti lasa tenul fara “sbarcituri”, “Le chat, Pisica, un supun admirabil” sau „Doamna eleganta danseaza intotdeauna in ciorapi Adesgo".

Multe dintre reclamele interbelice pot fi identificate cu cele din zilele noastre. Si ele prezinta cosmeticele ca „ultima descoperire a ştiinţei", iar rimele erau folosite si atunci ca si astazi.

In perioada interbelica reclamele erau „la superlativ". „Atunci se promova cel mai bun sapun, cea mai buna crema, cele mai artistice fotografii".

Reclama din perioada interbelica ar fi chiar visul companiilor din zilele noastre: mesajul care spune tot, care nu lasa loc interpretarilor, care se concentreaza pe produs, care tinteste eficienta. Multe dintre reclamele de la acea vreme nici nu puteau fi considerate creative. Erau, de fapt, fotografii ale produsului insotite de insiruiri cu detalii tehnice.

Cele mai multe reclame de dinainte de anii 1940 se adresau doamnelor.

Reclama tiparita la lenjeria GBL este din anul 1933.

Reclama tiparita la lenjeria GBL a fost publicata revista Universul, miercuri, 09 septembrie 1933.

Reclama se adreseaza unui public-tinta bine identificat. Se adreseaza femeilor, in special celor cu o pozitie sociala inalta, carora le place sa poarte lucruri fine, de calitate.

Printul publicitar la lenjeria GBL incepe astfel: in coltul din stanga jos al acestui print este situate imaginea marcii originale “Original GBL”,fapt ce evidentiaza scopul print-ului ( aceea de a face reclama numelui marcii originale GBL), in centru este situata imaginea unei femei care doreste sa fie seducatoare, sa fie dorita, iar in partea dreapta sus, un medallion cu mesajul “Port Numai Ciorapi si Lenjerie Marca Origianala GBL”.

Printul este contruit cu ajutorul urmatoarelor elemente: in stanga jos este scris cu majuscule, supradimensionat, numele marcii si anume GBL,in centru este pozitionata femeia, iar in dreapta sus, medalionul tot cu numele supradimendionat al marcii GBL.

Imaginea acestei femei a fost creata special pentru a evidentia carui tip de femei se adreseaza aceasta lenjerie si anume femeilor puternice, sexy si dorite de barbatii din jurul lor.

Pentru a crea un echilibru vizual al unui print trebuie luate în considerare asezarea elementelor în pagină, dimensiunea, culoarea si conturul lor. Elemenetele vizuale sunt asezate in partea din stanga jos si parte dreapta sus ( unde este evidentiat numele marcii originale) si partea centrala (unde este evidentiata femeia) pentru a crea acel echilibru vizual.

De asemenea este utilizata o supradimensionare a marcii pentru a scoate in evidenta numele marcii respective.