Tahnologia amenajării magazinelor

Introducere

Locul şi rolul proceselor secundare şi principale în sistemul tehnologic al magazinului. Magazinul este un “vanzator” de prim ordin, fie ca este organizat in forma de vanzare cu autoservire, fie in forma clasica, unde progresele inregistrate in prezentarea marfurilor, la vederea clientului, ca si aspectul agreabil si modern al acestuia preiau unele atribute din munca vanzatorului.

Frecventand un magazin, consumatorul “economiseste” timp, efort, nefiind nevoie să se adreseze fiecarui producator pentru a-si acoperi cerintele de consum care pot fi destul de largi (hrana, imbracaminte, igiena personala, dotare si intretinere a locuintei etc.).

Deci, magazinul produce servicii si ofera consumatorului mijlocul de a le obtine prin actul de vanzare.

Punctul de vanzare se poate defini ca fiind locul de vanzare permanent in care patrunde clientul si unde el isi efectueaza cumparaturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent), sau numai una din entitatile spatiale aflate in posesia unei firme comerciale, care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert: magazin, magazin-depozit, depozit.

Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita şi a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definitie sugereaza necesitatea existentei unui plan general al magazinului, in care elementele sale definitorii sa ofere in mod distinctiv de organizare si functionare.

Un magazin trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra magazinului si atributelor sale, puse in valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara, mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu.

Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de catre clienti, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Intrebati cum apreciaza personalitatea magazinului, consumatorii vor raspunde folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de încredere, captivant, foarte interesant, etc; tot astfel descriind si facilitatile fizice oferite: curatenie, usor de găsit, loc de parcare, etc.

O listă de atribute nu poate fi exhaustiva. Fiecare magazin, in functie de politica sa comerciala, de particularitatile zonei de atractie, poate avea si alte atribute.

Se apreciaza ca reusita comerciala a unui magazin depinde de:

a) amplasamentul sau;

b) alegerea sortimentului de marfuri si servicii oferite spre vanzare;

c) ambianta si organizare (amenajarea) interioara.

1. Spatiul comercial (importanta, scop, efecte psiho-tehnologice)

In cadrul procesului de planificare a spatiului magazinului trebuie luate in vedere urmatoarele aspecte:

-amenajarea suprafetei de vanzare;

-designul exterior;

-designul interior;

-prezentarea marfurilor.

Importanta. De cele mai multe ori magazinele si cafenelele au deja un public tinta caruia i se adreseaza si, in functie de acesta se orienteaza in proiectare. Amenajarile pot fi mai nonconformiste, in cazul unui public tanar, sau mai clasice, in cazul unui public conservator. Astfel, primul pas în gandirea acestui tip de spatiu se face în functie de clientii sai – cine sunt ei, de ce vin in acest spatiu, ce isi doresc etc. De asemenea, in urma amenajarii interioare, spatiul poate atrage ulterior noi categorii de clienti, mai ales in cazul afacerilor noi, care nu reprezinta un brand si care abia isi stabilesc gama de clienti. Spatiile comerciale nu sunt spatii statice, ele sunt tranzitate zilnic de vizitatori, sunt spatii dinamice si, ideea de miscare, este esentiala in abordarea unei lucrari de acest gen.

Totul este important – incepand cu faza de proiectare, in care arhitectii lucreaza direct cu beneficiarul, si pana la retusurile finale. In primul rand, indiferent de proiectul conceput, calitatea executiei este pe primul loc. Simplitatea unei linii drepte este extraordinara si, de aceea, linia chiar trebuie sa fie perfect dreapta. Acesta este modul de lucru – grija pentru detalii. Materialele folosite trebuie sa fie de calitate, sa transmita ceva – lemn, piatra, sticla, metal etc. In prezent, gama materialelor pentru finisaje este extrem de variata si se pot alege tipuri deosebite de materiale pentru pereti, pardoseli sau tavane. Mobilierul este, de asemenea, foarte important si de aceea intotdeauna i se acorda o atentie speciala.

Expunerea trebuie sa atraga atentia consumatorilor deja existenti, precum si a celor noi; amenajarea spatiului trebuie sa transmita o imagine reprezentativa a produselor, nu confuza.