Recenzie - economia într-o lecție - Henry Hazlitt

Cartea se bazeaza pe faptul ca atunci cand studiem efectul fiecarui proiect economic, trebuie sa identificam nu numai consecintele imediate, ci si pe cele de perspective; nu numai pe cele primare, ci si pe cele secundare si nu numai efectul asupra unui grupp, ci asupra tuturor grupurilor.

Lectia

In primul capitol se discuta despre cele 2 erori economice considerate a fi cele mai importante: urmarirea interesului propriu si tendinta omului de a vedea efectele imediate a unei anumite politici sau numai consecintele acesteia asupra unui grup particular, si nu de a se concentra pe efectele pe termen lung ale politicii respective sau care se manifesta aspura tuturor grupurilor.

A avea in vedere consecintele de durata ale oricarei actiuni este ceea ce face diferenta dintre un economist bun si un economist mediocru, dintre o teorie economica buna si una proasta. Economistul mediocru va urmari efectele imediate ale unei politici sau va analiza consecintele acesteia numai asupra unui grup anume. Economistul bun, va adopta insa o gandire mult mai profunda si va privi in perspectiva, incercand sa vada nu numai efectele imediate ale politicii respective, cat si consecintele acesteia pe termen lung.

Poate aparea insa si o eroare opusa, rezultata din axarea numai aspura rezultatului pe termen lung al unei politici sau actiuni, si ignorarea soartei grupurilor imediat afectate de politici care s-au devedit insa a fi benefice pe termen lung. Aceasta eroare este mai rar intalnita in raport cu primele doua prezentate, cei care fac aceasta greseala fiind in principal economistii de profesie.

Desi economistii mediocrii pot avea o perspectiva eronata asupra unor politici sau actiuni, ei reusesc sa isi expuna erorile in fata publicului mai bine decat reusesc economistii buni sa-si exprime adevarurile. Economistilor buni le este mai greu sa se faca intelesi deoarece teoriile lor presupun un sir lung, complicat si plicticos de rationamente care nu mertine atentia ascultatorului. Economistul mediocru, demagog, speculeaza aceasta incapacitate a oamenilor si formuleaza discursuri mai atractive dar care au un continut incorect sau incomplect, prezentand doar efectele imediate sau care se rasfrang asupra a numai unui grup anume.

Geamul spart

Problema geamului spart se bazeaza pe ideea ca oamenii vad numai ceea ce le apare direct in fata ochilor, desi uneori un simplu eveniment poate genera o serie de tranzactii si de modificari de situatie.

Se porneste de la un exemplu simplu si anume spargerea geamului unei brutarii de catre un copil. La prima vedere pare o situatie simpla care va avea ca si consecinta cumpararea unui geam de catre brutar. Daca privim insa mai atent,totul e mult mai complicat decat pare. Brutarul va avea de platit pretul geamului de 250 $ unui geamgiu, care la randul lui va plati cei 250$ unui negustor care ii va cheltui in alta parte si astfel lantul poate continua la nesfarsit. Pe de alta parte, brutarul pierde 250$ pe care ii planificase pentru cumpararea unui costum nou. Fiind nevoit sa-i dea pe geam, el va fi nevoit sa renunte la costum, iar croitorul va pierde cei 250$ pe care i-ar fi primit daca geamul nu s-ar fi spart iar brutarul i-ar fi folosit pentru a-si face costumul dorit.

Binefacerile distrugerii

Unii oameni considera ca sunt acte de distrugere care pot genera avantaje nelimitate si ca pe vreme de razboi o ducem mult mai bine din punct de vedere economic decat pe timp de pace. Ei conidera acest lucru din cauza cererii enorme care apare dupa incheierea unui razboi insa aici gresesc, confundand nevoia cu cererea. Un razboi cu distrugeri mai mari va duce la o saracire mai accentuata a oamenilor, determinand astfel nevoi postbelice mult mai mari. Dar, pentru a exista cererea, trebuie sa existe si o putere de cumparare corespunzatoare. Puterea de cumparare in urma razboiului este mult mai mica ceea ce arata faptul ca nu cererea e mai mare in urama unui razboi ci nevoile cresc.

In urma unui dezastru apare o deturnare a cererii catre unele produse in detrimentul altora. Astfel, daca in urma unui razboi se distrug multe case, la sfarsitul acestuia se vor construi mai multe case noi. Dar va ramane mai putin capital si forta de munca pentru alta activitate deoarece extinderea intr-o directie a afacerilor duce la restrangerea in celelalte directii. Ceea ce duce la ridicarea economica in uram razboiului este dorinta oamenilor de a reveni la conditiile de locuire si trai dinaintea razboiului care le sporeste energiile si ii motiveaza.

Distrugerea unui lucru valoros nu va constitui niciodata un avantaj decat daca acestea ar fi ajuns la o valoare negativa prin uzura si nu pot fi inlocuite decat daca s-au acumulat economiile necesare. El va insemna o pierdere neta, o nenorocire si nu o cale spre prosperitate.

Lucrarile publice inseamna impozite

Tot ceea ce obtinem, in afara darurilor naturii, atrage dupa sine o plata. Toate cheltuielile publice, investitiile publice, sunt acoperite de sumele obtinute in urma impozitarilor. Fiecare unitate monetara din suma ce trebuie platita pentru asigurarea unui serviciu public este perceputa de la contribuabili.

Sunt 2 argumente in favoarea acestei incasari de la contribuabili. Primul este faptul ca aceasta investitie creeaza locuri de munca pentru o anumita perioada de timp. Dar daca ne uitam mai atent, prezenta acestui avantaj atrage dupa sine un dezavantaj. Se va face o investitie publica care va asigura locuri noi de munca, insa din banii din impozite. Toti banii pentru aceasta investitie sunt luati de la contribuabili, deci va atrage dupa sine o saracire a acestora care poate duce la pierderea unor locuri de munca in unele domenii sau reducerea posibilitatii de procurare de bunuri necesare productiei care poate duce la reducerea sau incetarea productiei bunurilor respective.

Astfel se realizeaza o creeare a unui bun in locul altuia:apare noul serviciu public dar nu se vor mai produce bunurile pe care ar trebui sa le plateasca firma ce plateste impozite.

Al doilea argument este faptul ca se face o investitie publica si astfel tara va beneficia de noi servicii publice.