Protecția consumatorului pe piața Uniunii Europene

Protectia consumatorului a aparut prima data in SUA, cand pe 15 martie 1962, Presedintele SUA, J.F.Kenedy, a proclamat in fata Congresului American patru drepturi fundamentale ale consumatorilor: dreptul la securitate, dreptul la informare, dreptul de a fi ascultat, dreptul de a alege produse si servicii. Tot atunci a fost adoptata "Carta Drepturilor Consumatorilor", care, desi nu a fost definitivata, ramane importana prin conturarea drepturilor fundamentale ale consumatorilor, servind drept model de referinta la elaborarea legilor de protectie a consumatorilor ce au aparut in deceniile sapte si opt in S.U.A. si in alte tari de pe continentul american (Canada, Mexic), cat si in Europa (Belgia, Franta, Germania, Suedia). Incepand cu aceasta zi, in fiecare an pe data de 15 martie este sarbatorita Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor.

Comunitatea mondiala, prin cel mai inalt forum al sau - Organizatia Natiunilor Unite, a considerat necesar sa adopte in structura sa problematica pe care o presupune protectia consumatorilor, adoptandu-se, prin Rezolutia nr.39/248, in 8 aprilie 1985, "Principiile directoare pentru protectia consumatorilor". Acestea sunt menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in colaborarea si consolidarea politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor. Principalele obiective asupra carora este necesar sa se concentreze fiecare tara, prin organismele sale guvernamentale si neguvernamentale, trebuie sa urmareasca, in principal, urmatoarele aspecte :

- facilitarea productiei si distributiei de produse corespunzatoare nevoilor si cerintelor consumatorilor;

- incurajarea unor niveluri ridicate ale eticii celor angajati in producerea si distribuirea bunurilor de consum si serviciilor catre consumatori;

- asigurarea tinerii sub control, prin intremediul tuturor organizatiilor nationale si internationale, a practicilor comerciale abuzive care afecteaza consumatorii;

- promovarea unei cooperari internationale in domeniul protectiei consumatorilor;

- incurajarea dezvoltarii conditiilor de piata care sa asigure consumatorilor o gama larga de produse si la preturi avantajoase pentru acestia;

- stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara, conform circumstantelor economice si sociale specifice nivelului de dezvoltare atins, precum si nevoilor caracteristice populatiei statului respectiv;

- protectia consumatorilor fata de pericolele ce afecteaza siguranta si sanatatea lor;

- asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte, care sa le permita o alegere conform dorintelor si necesitatilor personale;

- crearea unui sistem de educare a consumatorilor;

- luarea in considerare, la elaborarea politicilor de protectie a consumatorilor, a potentialului pozitiv al institutiilor de invatamant si cercetare, publice sau private;

- asigurarea libertatii consumatorilor, precum si a altor grupuri sau asociatii reprezentative, de a se organiza si de a-si desemna liderii, care sa le exprime opiniile in procesele de luare a unor decizii si sa le reprezinte interesele.

Prin natura lor, principiile conturate de Organizatia Natiunilor Unite si recomandate guvernelor statelor membre se adreseaza puterii de stat si administratiei publice. Ele pot insa sa constituie un serios suport in stabilirea obiectivelor specifice miscarii de aparare a drepturilor consumatorilor din cadrul fiecarei tari in parte.

Un rol deosebit in apararea drepturilor consumatorilor il au organismele internationale pentru protectia consumatorilor. Astfel, in anul 1960, a fost fondata Organizatia Internationala a Uniunilor de Consumatori, organism international care reprezinta si sprijina organizatiile consumatorilor din intreaga lume. Organizata ca fundatie nonprofit, Organizatia Internationala a Uniunilor de Consumatori (I.O.C.U.) reprezinta in prezent interesele a 180 de organizatii dintr-un numar de 70 de tari. Impreuna cu Centrul de Drept al Consumatorilor (CDE), IOCU a fost mandatat de catre Comitetul European de Standardizare sa-si dezvolte programul CICPP (Institutiile Consumatorilor si Programul de Politica Consumatorista), ambele organisme fiind desemnate sa gestioneze Programul Phare destinat protectiei consumatorilor.

In Europa, miscarea consumatorista are o vechime de circa 200 de ani. Ea a aparut mai intai ca notiune, conturandu-se ulterior, o data cu dezvoltarea stiintei si tehnicii, forma principala de manifestare exprimandu-se prin preocuparile pentru asigurarea si controlul calitatii.

La nivel comunitar, protectia consumatorului a aparut pentru prima data in anul 1973, cand a fost adoptata Carta pentru Protectia Consumatorului de catre Consiliul Europei. Tot in anul 1973 a luat nastere Comitetul Consultativ al Consumatorilor, urmand ca in anul 2000 sa se transforme in Comitetul Consumatorilor, iar in anul 1975 s-a infiintat Programul de Protectia Consumatorului initiat de catre Consiliul Europei. Prin tratatul de la Amsterdam, rolul consumatorilor se amplifica prin implicarea acestora in procesul

1. D.Patriche, M.Grigorescu, C.Lucic, I.Stanescu - "Bazele Comertului", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995;

2. D.Patriche, Gh. Pistol - "Protectia Consumatorilor", Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998

3. Virgil Adascalitei - ,,Euromarketing", Ed. Uranus, Bucuresti, 2005

Webgrafie

1. www.eur-lex.europa.eu;

2. www.euractiv.ro;

3. www.ssm.gov.md/;

4. http://ec.europa.eu/consumers/index_en.htm

5. http://www.hbsslaw.com/

6. http://www.travelindustrywire.com