Introducere 1 1. Modelul de baza al piramidei alimentare 2 2. Piramida alimentara a institutului Paul Lambin 3 3. Piramida alimentara a asociatiei elvetiene pentru alimentatie 4 4. Piramida alimentara de la Harvard a lui Walter Willett. 5 Concluzii 8
INTRODUCERE: In ultimele decenii ale secolului trecut s-a produs pe plan mondial o explozie sortimentala a bunurilor de consum alimentar asociata pe plan cantitativ cu schimbari ponderale intre diferite grupe. Aceasta explozie sortimentala a generat, odata cu aparitia de noi produse, o reinnoire completa a alimentelor traditionale, cu performante nutritive din ce in ce mai ridicate. Acest fapt a determinat profunde mutatii conceptuale si criteriale in domeniile sortimentului, calitatii, distributiei si comercializarii marfurilor alimentare. Constituind o legatura esentiala a omului cu mediul ambiant si conditia de baza a existentei sale, alimentele pot actiona in directia desfasurarii normale a metabolismului, material si energetic, sau dimpotriva, pot sa-l perturbe, daca nu raspund anumitor conditii bine definite. In acest cadru, merita relevata experienta americana , preluata ulterior si de catre unele state europene, de a orienta atat agentii economici implicati in producerea si comercializarea marfurilor alimentare, cat si consumatorii, in scopul realizarii unui echilibru in consumul zilnic dintre principalele grupe de alimente furnizoare de nutrienti esentiali, pentru asigurarea unei hraniri normale . 2 1. MODELUL DE BAZA AL PIRAMIDEI ALIMENTARE Aceasta prima piramida a fost rezultatul a numeroase cercetari care se inscriau intr-o politica de promovare a sanatatii, ale carei reguli erau reeditate la fiecare cinci ani de Ministerul Sanatatii. Forma piramidala a fost aleasa datorita capacitatii sugestive de a ilustra conceptul de varietate, de moderatie si echilibru alimentar. Principalele obiective ale acestui instrument pedagogic erau de a sistematiza recomandarile nutritionale intr-o maniera in care fiecare consumator sa poata opera propria alegere a alimentelor, acoperindu-si necesitatile de macro- si micronutrienti, de a reduce consumul de lipide, acizi grasi saturati, colesterol, zahar si sare al populatiei. Forma piramidei reuneste mai multe modele de alimentatie sanatoasa. Piramida a fost proiectata pentru a servi in scop didactic, atat personalului didactic, cat si publicului larg, insa ulterior s-a constatat ca ea este utila atat in orientarea agentilor economici implicati in producerea si comercializarea marfurilor alimentare, cat si a consumatorilor, in scopul realizarii unui echilibru zilnic intre principalele grupe de alimente furnizoare de nutrienti esentiali pentru asigurarea unei diete normale. Importanta piramidei deriva din faptul ca ea are un efect mnemotehnic, permite nu numai vizualizarea diferitelor grupe de produse alimentare, dar ofera si informatii utile asupra proportiilor relative ocupate de aceste grupe pentru atingerea obiectivelor unei alimentatii sanatoase: alimentele de la baza acestei structuri geometrice sunt cantitativ cel mai bine reprezentate, cantitatile diminuandu-se odata cu cresterea inaltimii piramidei. Cantitatile diferitelor alimente sunt exprimate in parti sau unitati nutritionale stabilite pe baza cantitatilor de nutrienti furnizati si utilizati in calcule pentru diferite modele de bilanturi energetice, reprezentand un total de la 1800 kcal (7500 kJ) la 3000 kcal (12500 kJ). Pentru a se apropia cat mai mult de posibilitatile de realizare cotidiana si pentru a tine cont de cultura alimentara , aceste part i pot fi convertite in portii pentru care sunt propuse echivalente. Folosirea unei piramide segmentate volumic se constituie intr-o sugestiva modalitate de exemplificare a ponderii in consumul zilnic a diferitelor grupe de alimente pentru a realiza acest echilibru si constituie un model de alimentatie sanatoasa .
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).